Ce ajută cu adevărat memoria, atenţia, şi buna funcţionare a creierului?


capture-1

Bogat în acizi omega-3, peştele este alimentaţia favorită a creierului nostru.

Un rol au şi alte alimente precum cafeaua, zahărul, nucile, ciocolata, ca şi obişnuinţa de a lua micul dejun. Nu este un secret că odată cu noi îmbătrâneşte şi creierul. Vestea bună ar fi că ne putem îmbunătăţi şansele de a avea un creier sănătos pentru mai multă vreme dacă adăugăm în dietă anumite alimente şi băuturi „isteţe“, potrivit webmd.com.

Cafeaua ne poate face mai alerţi. Nu există nicio modalitate prin care să devenim mai deştepţi sau să ne creşetem IQ-ul în afara efortului personal de a pune mâna pe carte, însă este adevărat că anumite substanţe precum cafeina ne pot energiza şi ajuta să ne concentrăm mai bine. Cafeina este conţinută în cafea, ciocolată, băuturi energizante, precum şi în unele medicamente şi acţionează ca un adevăra ceaş deşteptător al organismului, însă efectul este de scurtă durată. Şi, adesea, mai mult înseamnă mai puţin: o supradoză de cafeină ne face să fim foarte nervoşi şi să ne simţim inconfortabil.

Zahărul îmbunătăţeşte memoria şi abilităţile mentale. Zahărul – sub formă de glucoză –  este o adevărată sursă de hrană pentru creierul nostru. De aceea un pahar cu ceva dulce de băut poate avea ca efect îmbunătăţirea memoriei, capacităţii de gândire şi a altor abilităţi mentale. Pe termen scurt însă. Plus că prea mult zahăr poate face mai multă rău decât bine, astfel că trebuie să fim atenţi cum îmbunătăţim memoria fără să stricăm în alte părţi.

Micul dejun hrăneşte şi creierul. Sunteţi tentaţi să săriţi peste micul dejun? Mai bine nu. Studiile făcute până acum au arătat că micul dejun luat în fiecare dimineaţă îmbunătăţeşte memoria şi atenţia pe termen scurt. Astfel, studenţii care obişnuiau să mănânce dimineaţa au avut rezultate şcolare mai bune decât aceia care nu făceau acest lucru. Alimentele care trebuie să fie prezente în această primă masă a zilei sunt cerealele cu fibre, laptele şi fructele.

Peştele întârzie demenţa. Acizii omega-3 din peşte au un efect uimitor asupra creierului. O dietă cu un nivel mare de omega-3 a fost asociată de experţi cu întârzierea demenţei şi reducerea riscului de atac vascular cerebral, plus că ajută memoria deficitară să se îmbunătăţească, în special în cazul persoanelor în vârstă. Aşadar, măcar două porţii de peşte pe săptămână.

Nuci şi seminţe pentru antioxidanţi şi vitamina E. Sunt surse foarte bune şi ar trebui consumate în porţii în fiecare zi. Unele studii asociază antioxidanţii şi vitamina E cu încetinirea deteriorării cogniţiei odată cu înaintarea în vârstă. Ciocolata neagră este un antioxidant puternic şi conţine stimulenţi naturali precum cafeina care ajută la mai buna concentrare. Fructele de pădure încetinesc degenerarea. Studiile făcute pe animale a arătat că fructele de pădure oferă protecţie împotriva radicalilor liberi şi reduce riscul de Alzheimer sau alt tip de demenţă.

Cereale integrale şi avocado. Fiecare organ al corpului este dependent de buna circulaţie a sângelui, în special inima şi creierul. O dietă bogată în cereale integrale şi fructe precum avocado poate reduce din riscurile de apariţie a bolilor cardiovasculare, reducând totodată şi nivelul colesterolului. Această simplă reducere a depunerilor pe artere care ar împiedica buna circulaţie a sângelui este suficientă pentru ca alimentarea celuleleor nervoase din creier să nu aibă de suferit. Suplimentele cu vitaminele B, C, E, betacaroten şi magneziu sunt utile doar acelor persoane a căror dietă este săracă în nutrienţi de acest fel. Anumite studii arată că beneficii aduc şi ginsengul şi combinaţiile de plante care îl conţin, însă alţi cercetători sunt de părere că ar fi nevoie de mai multe studii care să certifice acest lucru.

Cum deosebim mierea naturală de cea contrafăcută. Testul cu bula sau cel cu apa, trucurile care te ajută să cumperi cea mai sănătoasă miere de albine !!!


vand-miere-100-naturala_1

Mierea produsă de harnicele albine este, în acelaşi timp, aliment şi medicament. Nu întotdeauna, însă, produsul pe care îl cumpărăm drept ”miere” are legătură cu albinele, dar din fericire există câteva trucuri care ne ajută să deosebim mierea naturală de cea contrafăcută. Chiar dacă un ”diagnostic” cert cu privire la autenticitatea mierii poate fi pus doar în laboratoarele de specialitate, există câteva trucuri – sau, mai bine-zis, teste – care pot indica o eventuală contrafacere a produsului. ”

Toate aceste trucuri ne pot ajuta să evaluăm calitatea mierii, însă cu o anumită doză de subiectivism”, precizează apicultorul Alin Prunean, cel care a dus mierea din Sălaj, ambalată la întreprinderea socială de la Valcău de Jos, în toată Europa, produsul bucurându-se şi de aprecierea Casei Regale a Marii Britanii.

Testul cu bula

boli-de-primavara-propolis-680x365

O miere naturală şi suficient maturată (cu umiditate scăzută) prezinta o mişcare lentă a bulei de aer atunci când întoarcem un borcan. De asemenea, urmărim ca bula de aer să nu se dividă  în mai multe bule. Sigur că această metodă are subiectivismul ei”, spune Prunean, dând ca exemplu sezonul rece când, din cauza temperaturilor scăzute, vâscozitatea mierii este mai mare şi mişcarea bulei devine oricum mai lentă, indiferent de calitate.

Testul cu apa

O altă testare a mierii presupune dizolvarea produsului în apă. ”Se ştie că mierea naturală se dizolvă mult mai încet în apă în comparaţie cu cea contrafacută. Aşadar, luăm o lunguriţă de miere care o punem într-un pahar cu apă. Dacă dizolvarea este lentă, avem şanse mai mari ca mierea să fie naturală. În schimb, dacă dizolvarea acesteia în apă este rapidă, în mod sigur produsul respectiv conţine sirop de zahăr, glucoză industrială…”, explică el.

Mierea naturală cristalizează

Orice miere naturală cristalizează (cea de rapiţă în câteva zile de la extracţie, salcâmul mult mai lent – unu – doi ani). În schimb, mierea cu adaosuri de sirop, glucoză industrială nu va cristaliza”,  spune apicultorul. De asemenea, mierea care a fost supraîncălzită îşi pierde această proprietate  – cristalizarea.

Originea mierii

albine-fagure-300x199

Alin Prunean atrage atenţia că foarte importante sunt şi informaţiile de pe etichetă referitoare la originea produsului. ”De foarte multe ori, la produsele apicole din import, la origine, vom întâlni formulări de genul „Spaţiul comunitar şi extracomunitar” sau „ CE/EC şi alte ţări”. Sub aceste formulări se ascund de multe ori produse de calitate inferioară ce provin din ţări precum China, Brazilia”, precizează el.

Continutul mierii, redat pe etichete

miere1

O altă informaţie importantă care poate da indicii despre autenticitatea mierii sunt ingredientele scrise pe eticheta produsului. ”Dacă pe lângă miere veţi întâlni şi alte ingrediente precum glucoză, arome naturale,  e mai bine să căutaţi în altă parte”, recomandă specialistul.

Preţul mierii, un bun indicator

Preţul mierii poate fi de multe ori un bun indicator privind calitatea. ”Să luăm un exemplu pe care îl întâlnim zilele acestea un unele supermarketuri: un kilogram de miere cu 16.90 lei. Ce conţine acest preţ: – 24% TVA, adică 3.27 lei – 26-30% adaosul comercial al magazinului, adică minim 3.48 lei – aproximativ 5% costul ambalajului (borcan, capac, etichetă), adică aproximativ 0.84 lei – 10-15% adaosul procesatorului (a celui ce colectează mierea şi o procesează, o pune în borcane etc), adică minim 1.5 lei – alte costuri: transport, distribuţie, depozitare etc. Dacă din preţul de 16.90 lei scădem costurile de mai sus (9.09 lei), ajungem la concluzia că un kilogram  de „ceva anume” numită miere (din păcate şi ilegal) costă undeva în jur de 7 lei, lucru care nu poate să fie real. Aşadar, atenţie la preţ. Categoric, asta nu înseamnă că un produs scump este întotdeauna şi de calitate”, explică Alin Prunean.

Ce importanţă are culoarea mierii

Potrivit apicultorului, culoarea mierii este dată de originea polenului pe care aceasta îl conţine. ”În mierea naturală regăsim microparticule de polen aduse de albine de pe florile din care culeg nectarul. Acest polen ne indică şi sortimentul de miere. Dacă într-o miere avem polen preponderent dintr-o anumită specie de floare, atunci mierea va fi catalogată ca fiind miere de aceea floare. Spre exemplu, mierea de rapitţă are o culoare crem spre alb gălbui pentru că polenul  de rapiţă are această culoare. Mierea de floare soarelui are o culoare galben intens pentru că polenul de floarea soarelui are această culoare”, explică el.