Bad Christmas joke of the day


Nates Blog

What do you call Santa when he goes down they chimney with a lit fire?

Crisp Cringle

Vezi articolul original

TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre !!!


ADEVARURI SOCANTE : MARILE CORPORATII SUNT HOTARATE CA PANA IN 2020,POPULATIA TERREI SA FIE REDUSA CU APROXIMATIV 5-10% !!! RESURSELE NATURALE ALE PAMANTULUI SUNT IN SCADERE !!! SUNTEM PREA MULTI !!!

Comerţul a ajuns la forme de manifestare extremă. Dezvoltarea reţelelor de hypermarketuri a crescut fulgerător viteza în care se fac cumpărăturile şi cantitatea de alimente cumpărate la o singură aprovizionare. Un coş cu 20 de kilograme de mâncare se umple în mai puţin de 30 de minute. Spaţiile uriaşe fac loc unui număr imens de produse, confuzionând consumatorii. S-a ajuns la situaţii extreme, produse contrafăcute folosind denumiri generice într-un mod înşelător: există caşcavalul care nu conţine brânză, frişca fără smântână, pateul fără ficat, pasta de unt care nu conţine unt sau ciocolata cu alune care are doar 10% cacao şi doar 0,1% alune. Şi, mai ales, există şunca fără niciun fel de carne.

Noutate: fiecare producător are dreptul la reţeta proprie

Nu există un control al reţetelor, susţin voci din partea autorităţilor care reglementează punerea pe piaţă a alimentelor din carne sau lactate. Până anul acesta, fiecare companie care producea mezeluri, bunăoară, îşi autoriza reţetele folosite la direcţiile agricole. Acum această avizare nu mai e necesară.

Potrivit şefului Direcţiei Sanitare Timiş, asistăm la un vid legislativ în ceea ce priveşte alimentele de origine animală iar singura soluţie e să citim cu maximă atenţie etichetele şi să cumpărăm produse care conţin exclusiv carne sau lapte.

„Până acum jumătate de an, orice companie care producea mezeluri trebuia să îşi scoată o licenţă de la Direcţia Agricolă. Această licenţă stabilea inclusiv componenţa produselor, adică reţetele după care se fabricau acestea. Aprobarea acestor reţeţe se făcea ţinând cont de normele europene în vigoare”, explică Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş.

Integrarea în UE a deschis poarta „alimentelor mutant”

Sorin Mierlea, preşdintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, atrage atenţia că în proporţie de 90% mesajele de pe etichete, de genul „cu gust de…” nu contravin legislaţiei naţionale şi europene. De exemplu, un parizer cu carne de curcan care conţine doar 50% carne de curcan şi în rest şorici şi slănină este în regulă dacă în apelativ nu apare prepoziţia „de” ci „cu”. Adică nu „şuncă de curcan” ci „şuncă cu carne de curcan”. Modul în care este realizat designul etichetei, înghesuind cuvintele unele în altele, creează însă confuzie în ochii cumpărătorilor.

Totuşi, potrtivit Codului Consumatorului, dacă un mesaj de pe eticheta unui produs poate da naştere la interpretări, acesta poate fi considerat ilegal.

„Consumatorul român trebuie să înceapă să aibă această educaţie de a citi etichetele atunci când îşi alege un produs. Cei din industria alimentară şi-au dat seama că într-o proporţie destul de mare consumatorul nu citeşte ceea ce e notat pe etichetă din punctul de vedere al conţinutului şi atunci prin mijloace publicitare induce un anumit mesaj, fără a fi în conformitate cu ceea ce se găseşte în acel produs”, a declarat Mierlea.

Vid legislativ: fiecare face cum îl taie capul

El aminteşte de acele STAS-uri naţionale care existau înainte de Revoluţie. „Pentru a face un produs care se numeşte crenvurşti, existau înainte de 1989 anumite standarde de firmă care explicau procentual cantitatea şi tipul de carne folosite pentru a ieşi produsul din reţeta respectivă. Odată cu integrarea României în UE, a apărut acel standard de firmă prin care companiile îşi pot produce un anumit produs. S-a creat o bulversare pe piaţă, reţetele din 2011 nu coincid cu cele din 1987. Asta nu însemană că producătorii comit o ilegalitate, ci că omul care cumpără nu este informat foarte corect”, a mai declarat şeful ANPC.

Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş, sintetizează deruta din relaţia producători-consumatori: „Trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe oricine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină. Am ajuns să nu mai mănânc mezeluri pentru că am înţeles că mă intoxic”.

Locul 1: Parizer de porc

Parizer de porc: carne de porc 50% şi emulsie de şoric fierte şi vopsite cu carmin

Ingrediente:

  • carne de porc 50%
  • emulsie de şoric
  • apă
  • proteină vegetală din soia
  • amidon
  • sare
  • condimente
  • stabilizator: difosfat
  • potenţiator de aromă: glutamat de sodiu
  • antioxidant: acid ascorbic
  • colorant natural: carmin
  • dextroză
  • conservant: azotit de sodiu

Mod de fabricare:
Măcinată fin, carnea de porc se amestecă împreună cu emulsia de şoric, apă, soia şi amidon, plus ceilalţi aditivi, pentru a rezulta în final o pastă roz, colorată cu carmin. Totul se fierbe, îm membrană necomestibilă şi ajunge apoi în galantare.

Părerea specialistului:

Nu este, categoric, cel mai sănătos parizer, însă, spre deosebire de alţi „confraţi” nu conţine slănină şi poate trece drept aliment dietetic. Orine mezelar ştie încă că acest parizer este şi foarte departe de reţeta originală, inventată de nemţi şi care conţinea carne vită şi slănină tocate fin, afumate la cald şi apoi fierte. 

Locul 2: Şuncă românească 

Şuncă românească: carne de pasăre şi organe de porc

Ingrediente:

  • Carne de porc
  • Slănină
  • Carne de pasăre separată mecanic
  • Organe porc
  • Apă
  • Amidon de cartofi
  • Proteină animală d eporc
  • Proteină vegetală de soia
  • Antioxidanţi (izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu)
  • Sare
  • Zahăr
  • Condimente
  • Arome
  • Stabilizatori (polifosfaţi, caragenan)
  • Potenţiator de aromă (glutamat monosodic)
  • Conservant (nitrit de sodiu)
  • Colorant (acid carminic)

Mod de fabricare:
Şunca de faţă este de fapt un fel de mezel măcinat şi tratat termic. Este şi raţiunea pentru care conţien carne de pasăre separată mecanic. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii din 2002, aceasta se comercializează numai pentru utilizarea în fabricarea produselor din carne tratate termic. Ca atare, deşi se numeşte şuncă, e un amestec de carne de pui, porc, şi slănină, plus organe de porc şi diverşi aditivi care la final este colorat cu carmin şi fiert.

Părerea specialistului:

Specialiştii în alimentaţie atrag atenţia că ar trebui categoric evitată de bolnavii de gută. „Organele animale sunt foarte bogate în colesterol, de aceea trebuiesc categoric evitate alimentele în care se regăsesc, pentru că pot genera atacuri de gută”, a explicat Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 3 – Brânză topită caşcaval

Brânză topită caşcaval: 30% brânză, 23% caşcaval, apă, amidon şi ceva unt

Ingrediente:

  • Brânză 30%
  • Apă
  • Caşcaval 23%
  • Lapte praf degresat
  • Amidon din cartof
  • Unt
  • Săruri de topire (E452, E339)
  • Corector de aciditate: carbonat de sodiu

Mod de fabricare:
Această brânză topită cu aromă de caşcaval este un produs “obţinut prin topire”. Conţine, totuşi, brânză şi caşcaval, dar numai într-un procent puţin mai mare de jumătate. În rest, produsul este un amestec de apă, lapte praf, unt şi amidon din cartof.

La toate acestea se adaugă nişte E452, un polifosfat care determină asimilarea lentă de calciu, magneziu şi fier şi, deci, atrofierea oaselor şi depunerile de calciu, respectiv E339.

Sfatul specialistului

Cercetările au arătat că unul din E-urile prezent e în acest produs nu e recomandat să fie ingerat frecvent. Este vorba de E339, care are acţiune emulsionantă, protejează grăsimile faţă de râncezire şi stabilizează culoarea cărnii. În cantităţi mari are efect laxativ şi poate tulbura echilibrul calciu / fosfor.

Locul 4 – Şuncă mozaic

Şuncă mozaic: carne de porc cu gust „îmbunătăţit” 

Ingrediente:

  • carne de porc
  • apă
  • amidon de cartofi
  • proteină vegetală din soia
  • sare
  • condimente
  • zaharuri: dextroză
  • stabilizatori: difosfat de sodiu, trifosfaţi de sodiu
  • potenţiatori de gust: glutamat de sodiu, 5 ribonucleotide disodice
  • antioxidant: ascorbat de sodiu
  • gelifianţi: caragenan, gumă de xantan
  • colorant alimentar: carmin
  • conservant: nitrit de sodiu

Mod de fabricare:
Eticheta nu oferă indicaţii exacte despre ce cantitate de ingrediente conţine această „şuncă”. Totuşi, prezenţa gelifianţilor ne indică faptul că nu e vorba de o şuncă în adevăratul sens al cuvântului, ci de un preparat în care intră şi amidon şi soia, un mix care, la final este colorat roz cu carmin şi tratat cu conservant chimic.

Părerea specialistului:

„Şunca mozaic este un pericol mai ales pentru bolnavii de inimă. Sarea conţinută atrage apa în organism, crescând astfel presiunea arterială, iar în final este suprasolicitată funcţia renală. Pe de altă parte, amidonul de cartofi prezent în compoziţie, este tot un dulce, iar dacă luăm în calcul că această şuncă are şi dextroză, deducem că nu poate fi defel recomandată diabeticilor”, spune medicul de familie Ioana Vârtosu.

Locul 5 – Pate de porc

Pate de porc: 25% ficat de porc, slănină, apă, gumă xantan

Ingrediente:

  • apă
  • ficat de porc 25%
  • slănină
  • şorici
  • lapte semidegresat
  • proteină vegetală de soia
  • amidon de grîu
  • stabilizator
  • condimente şi extracte de condimente
  • sirop de glucoză
  • muştar
  • emulgatori
  • agenţi de îngroşare: caragerian, gumă guan, gumă xantan
  • acidifiant : acid citric
  • antioxidanţi
  • potenţiator de aromă
  • colorant: carmin
  • conservant: nitrit de sodiu

Mod de fabricare:
Ca şi alte mezeluri cu care se înrudeşte pateul de porc de faţă se naşte în malaxor. În 10 kilograme de produs găsim 2,5 kilograme de pateu de porc, multă apă, slănină, şoric fin măcinat şi restul de chimicale menite să „lege” combinaţia de masă organică de origine animală.

Părerea specialistului:
Medicii spun că a mânca pateul acesta este ca şi cum ai bea cola. Adică e la fel de nesănătos. „Dacă te uiţi pe tichetele băuturilor de tip cola vei găsi şi acolo sirop de glucoză şi gumele respective. În concluzie, nu e deloc recomandat diabeticilor, dar nici celorlalţi, în exces, pentru că poate predispune la această boală”, a explicat dr. Ioana Vârtosu.

Locul 6 – caşcaval fără brânză

Caşcavalul feliat care nu conţine brânză! 

E împachetat ca un caşcaval obişnuit. Cu litere mici scrie că se cheamă „specialitate cu aromă de edam”. Este făcut pe bază de uleiuri vegetale şi cazeină

Ingrediente:

  • Apă
  • Uleiuri vegetale (28%)
  • Cazeină (10%)
  • Sare de mare
  • Emulgatori: difosfaţi de sodiu & citraţi de sodiu
  • Aromă edam
  • Conservant: acid sorbic
  • Gelifiant: caragenan
  • Colorant: beta caroten

Mod de fabricare
Acest produs, recomandat drept “ideal pentru sandwich-uri, salate şi pizza”, nu are nicio legătură cu brânza, şi cu atât mai puţin cu brânza Edam, un produs tipic olandez, galben deschis la culoare, învelit într-un strat de parafină roşie. De fapt, produsul nu are nimic în comun cu orice fel de brânză. Are doar cazeină, o proteină extrasă de laptele de vacă sau oaie. În rest, e un amestec de apă, uleiuri vegetale, sare de mare, emulgatori, conservant, gelifiant şi colorant. Toate, mixate la scară industrială şi condimentate cu o suspectă „aromă edam”, pentru obţinerea unui produs care aduce doar vag la culoare cu caşcavalul.

Sfatul specialistului 
Produsul poate fi sănătos, susţine medicul de familie Ioana Vârtosu, dar induce cumpărătorii în eroare, fiind un înlocuitor de caşcaval. “Faptul că nu conţine grăsimi de origine animală este un atu. Însă conservanţii, emulgatorii şi coloranţii pe care îi conţine această specialite complică efectele în timp asupra celor care îl consumă”, a declarat dr. Ioana Vârtosu.

Locul 7 – untul din margarină

Untar – untul făcut din 70% margarină

Ingrediente:

  • grăsimi vegetale nehidrogenate 70%
  • unt 30%
  • conservant (acid scorbic)
  • acidifiant (acid citric)
  • colorant (betacaroten)

Mod de fabricare:
Produsul numit „Untar” arată ca untul, dar nu este deloc unt, atrag atenţia nutriţioniştii. Acest produs, datorită faptului că are o denumire derivată de la cuvântul unt, se confundă foarte uşor cu untul, mai ales că este expus la vânzare între alte sortimente de unt, iar eticheta imită perfect un sortiment popular şi autentic. Un kilogram de produs se obţine amestecând 300 de grame de unt cu 700 de grame de margarină, plus conservant şi acidifiant. La final, procesatorul adaugă în amestec colorant (betacaroten), pentru a da produsului culoarea crem a untului gras.

Părerea specialistului: 
Medicii avertizează că margarina din dieta zilnică este mai dăunătoare decât untul. „Studii de specialitate au demonstrat că margarina este cancerigenă. Aceasta poate duce la dezvoltarea unor tipuri diverse de cancer, cum ar fi cel digestiv, pulmonar sau genital”, a declarat dr. Ioana Vârtosu, medic de familie.

Locul 8 – ciocolata fără cacao

Ciocolată cu alune: 8% cacao, 0,1% aromă de alune

Ingrediente:

  • grăsime vegetală hidrogenată (margarină)
  • pudră de cacao ( minim 8%)
  • lapte praf integral (12%)
  • zer praf
  • aromă naturală de alune (0,1%)
  • aromă identic naturală de vanilie
  • emulgatori (lecitină de soia E322, poligliceroil poliricinoleat E476)

Mod de fabricare:
O tabletă de ciocolată cu alune (100 g) conţine doar 8 grame de cacao, adică mai puţin de o linguriţă de pudră, cam o linguriţă de lapte praf, o picătură de aromă de alune şi în rest margarină de proastă calitate. Toate amestecate la cald şi turnate în binecunoscuta formă cu pătrăţele.

Părerea specialistului: 
Această tabletă vândută drept cicolată, conţine grăsimi extrem de periculoase pentru organismul uman (margarină din prima clasă, puternic aterogenă) care consumată în cantităţi mari poate provoca atac cerebral sau infarct. Potrivit şefului ANPC, este departe de ceea ce se numeşte ciocolată. „Ordinul 335/2003 arată că nu poate fi numit „ciocolată” decât un produs care conţine minimum 43% substanţă uscată totală de cacao”, a explicat Sorin Mierlea .

Locul 9 – frişca fără smântână 

Frişca vegetală

Ingrediente:

  • grăsimi vegetale hidrogenate 26%
  • zahăr 11%
  • proteine din lapte
  • stabilizatori (E420iii, E463)
  • emulgatori (E472e)
  • lecitină din soia E322
  • E472b
  • sare
  • arome
  • colorant E160a

Mod de fabricare:
În mod „miraculos”, din apă, amestecată cu zahăr şi margarină, plus aditivi de rigoare, şi ceva proteine din lapte rezultă un lichid vâscos de consistenţa smântânii. Ca să arate până la identitate ca şi produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ţinut la rece şi agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistenţa frișcăi originale.

Părerea specialistului: 
Deoarece în mod normal frişca ar trebui să conţină doar smântână, la capitolul materie primă, specialiştii atrag atenţia asupra faptului că această frişcă vegetală are în compoziţie cele mai periculoase grăsimi din dietă, hidrogenate.

„Frişca vegetală este un nonsens. În mod normal ar trebui să i se spună substitut de frişcă”, atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare, dr.Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 10 – crenvurştii făcuţi din apă şi slănină

Crenvurşti din piept de pui: 40% carne scoasă mecanic, 60% apă şi slănină

Ingrediente:

  • piept de pui dezosat (40%)
  • apă, slănină, piele de pui, proteină vegetală din soia
  • amidon, sare, condimente şi extract de condimente
  • zaharuri, dextroză, aromă fum
  • potenţiator de gust (glutamat monosodic), stabilizator (di şi polifosfaţi de sodiu), colorant natural (carmin), antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu)
  • Membrană naturală comestibilă.

Mod de fabricare:
În 10 kilograme de crenvurşti găsim numai patru kilograme de piept de pui. Carnea, scoasă mecanic de pe oase, este măcinată fin, împreună cu slănină, bucăţi de piele de pui, după care totul se combină cu apă, condimente, amidon şi soia. La final pasta rezultată este colorată cu carmin alimentar, apoi se formează crenvurştii, ambalaţi în membrane, care se fierb şi se afumă înainte de a intra în pungile de plastic, porţionaţi, pentru vânzare.

Părerea specialistului: 
Medicii avertizează că, în loc să fie un produs dietetic, carnea de pui fiind considerată „slabă”, aceşti crenvurşti sunt un pericol pentru sănătate, fiind în fapt plini de grăsimi care ne pot îmbolnăvi de boli vasculare. „Consumul repetat poate crea în timp probleme de colesterol. Aceşti crenvurşti conţin grăsime de porc în stare pură – slănină, care este cunoscută pentru creşterea colesterolului. La fel, pielea de pui este plină de grăsimi”, a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi.


„Ţinând de gradul de educare şi informare al consumatorului din România, acesta poate fi extrem de uşor păcălit. Consumatorul român nu are exerciţiul consumatorului european de a fi atent la fiecare detaliu”

Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor

„Noi trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe orticine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Ceea ce ştim este că mezelurile nu mai au gustul de altă dată, pentru că comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină etc. Eu personal am ajuns, tocmai din cauza asta să nu mai mănânc mezeluri, pentur că, citind etichetele, am înţeles că mîncând parizer sau cremwurşti te întoxici”
Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei agricole Timiş

EVZ.ro

Bombe alimentare: cafeaua de la automatul de la colt,otrava de dimineaţă care costă doar un leu


Sortimentele la plic, la leu sau la capsulă, conţin aceleaşi chimicale din care se fac îngrăşămintele chimice sau hârtia. Cel mai bine este să cumpăraţi cafea boabe şi să o măcinaţi acasă.

Bagi fisa, iese paharul şi curge cafeaua. Sau arunci în grabă praful din plic într-o cană cu apă fierbinte şi amesteci. Nicicând marketingul nu a fost mai agresiv, ducând ideea de cafea în derizoriu.

Azi, puţini au răbdare să-şi cumpere boabe de cafea şi să le râşnească. Nici ibricul nu mai e la modă şi nici cafeaua din comerţ nu mai e ce-a fost.

Comoditatea ne costă sănătatea, spun medicii: zi de zi, cafeaua „la 1 leu”, „3 în 1” sau, mai nou, capsulele pentru espressor livrează „E-uri” pe bandă rulantă, sintetice ascunse în denumiri ciudate şi lungi, care te descurajează să mai citeşti eticheta, dar nu te descurajează să mai bei.

Toate aceste substanţe au rolul lor: unele lucrează la gust, altele dau consistenţă, ţinând loc de frişcă şi lapte, altele omogenizează grăsimea pentru aspect.
Organismul nu este pregătit să digere avalanşa de chimicale şi face eforturi în acest sens. Între timp, se strică, pe rând, ficatul, rinchii şi imunitatea.Intruşi: ulei din margarină şi îngrăşăminte chimiceAm luat la întâmplare câteva pliculeţe de cafea „3 în 1”, le-am analizat eticheta şi am rugat medicii să o descifreze.

De exemplu, „Nescafe 2 în 1 Creamer” conţine: pudră pentru cafea, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, corectori de aciditate (fosfat dipotasic, trifosfat pentasodic, polifosfat de sodiu, citrat trisodic), proteină de lapte (1,9%), emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri mono şi diacetil tartrici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi), anti aglomerant (dioxid de siliciu, sare), cafea instant (17%) şi sare iodată. Conţinutul rezultat are 48 de calorii.

Medicul Mihaela Ionescu confirmă că aceste substanţe de sinteză nu ar avea ce să caute în cafea. „Grăsimile hidrogenate se găsesc în margarinele de care fug toţi. Corectorii de aciditate măsluiesc gustul şi culoarea. Pot da alergii. Fosfaţii se foloseau ca îngrăşăminte chimice, iar azi toată lumea fuge de ele.

Emulgatorii, întâlniţi în produsele de patiserie, fac picăturile de grăsime cât mai fine. Toate aceste sintetice intoxică zilnic organismul”, precizează nutriţionistul Mihaela Ionescu, de la Institutul „Nicolae Paulescu”, din Bucureşti.

Primul care suferă e ficatul. „El este principalul luptător cu toxinele. Deşi este organul cu cea mai mare putere de regenerare, dacă este suprasolicitat, cedează. Şi aşa apar hepatitele cronice şi ciroza. Şi rinchii suferă, şi imunitatea”, adaugă medicul.

Cafeaua „3 în 1” dă bici inimii

Un alt sortiment, „3 în 1 Mild”, are zahăr în proporţie de 50%, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, cafea instant (7,5%), corectori de aciditate (fosfaţii menţionaţi), proteină din lapte (0,8%), sare, emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi), arome, antiaglomerant (dioxid de sodiu) şi 66 de calorii.

„Aceasta nu mai e cafea. O bei doar de gust: e dulce, aromată, dar nu mai are efect tonic. Totuşi, aceste plicuri nu sunt mai dăunătoare decât sucurile carbogazoase, cu E-uri interzise în Europa”, subliniază nutriţionistul Luiza Pîrvu.

Mulţi oameni se plâng de tremur şi palpitaţii după ce beau cafele la plic. „Concentraţia de cofeină este mai mare, pentru că este praf. Una pe zi e de ajuns”, recomandă Luiza Pîrvu.

„Hârtie” în loc de frişcă

La cafelele de la automat, aceleaşi ingrediente. De preferat ar fi să căutaţi maşinile care macină boabele pe loc. Înainte, ingredientele cafelei de la automate erau ţinute la secret. Acum, producătorii sunt obligaţi să le afişeze. Aşa am aflat că un sortiment cu lapte (caffe latte) conţine: apă, zahăr, pudră de lapte (lapte praf semidegresat 1,5%, zer praf, lactoză), cafea solubilă (3,3%) şi urme de soia. Despre soia, medicul Ionescu spune că „e un produs bun, dar, azi, se profită de bunul său renume pentru a face produsele cât mai toxice”.

Aceleaşi substanţe se regăsesc şi în latte sau espresso machiatto. În capuccino, apar şi alţi „intruşi” greu de pronunţat, printre care agent de îngroşare (carboximetilceluloză), din care se face hârtia.

„Celuloza e greu de digerat pentru mamifere, ele n-au aceleaşi enzime ca erbivorele.Forţează stomacul. Producătorii recurg la ea ca să îngroaşe lichidul. În loc să pună frişcă sau spumă de lapte, le înlocuiesc cu chimicale”, adaugă medicul.

Cafea la capsulă, marketing amestecat cu praf

Recent au apărut şi capsule de cafea pentru espressor. Liviu F., liderul comunităţii online de espresso din România, reclamă marketingul mincinos din jurul acestora.

„Sunt un mare fan espresso. Real espresso, nu fake. Mă refer la toţi producătorii de capsule. Ingredientele lor sunt identice cu cele din cafelele la vendomate. Aşa bem caramel amoniacal, dioxid de siliciu, fosfat etc., în special în capsulele cu specialităţi din lapte”, subliniază Liviu.


EXEMPLE. Câteva produse puse sub semnul întrebării şi ingredientele din ele  


„Ulei hidrogenat se găseşte şi în margarină. Fosfaţii erau folosiţi ca îngrăşământ chimic. În timp, intoxică ficatul.”

MIHAELA IONESCU, medic nutriţionist

17% 

este concentraţia de cafea instant dintr-un „3 în 1” cu lapte. Acesta conţine mult mai multă cofeină decât o cafea de la automat, fără lapte, cu 1,5% cafea instant

MIT SPULBERAT

Cafeaua din comerţ nu e 100% sigură

Nici cafeaua obişnuită din comerţ nu mai este sigură, pentru că nu ştii cu adevărat ce se ascunde în cutie. Indicat este să cumpăraţi cafea boabe, pe care să o măcinaţi acasă, înainte de preparare.

„Acum, se bagă năut, malţ, cicoare, amidon ca să îi mărească volumul, ceea ce nu este în regulă. Nici nu înnobilează gustul cafelei, din contră, îi dă gust de nechezol, nici nu este foarte sănătos. O asemenea cafea cu năut era recomandată cardiacilor, hipertensivilor etc., pentru că mai taie din cofeină”, explică nutriţionistul Mihaela Ionescu.

Surprinzător, băuturile pe bază de cereale, gen Inka, nu reprezintă o alternativă sănătoasă. „Bobul de cafea se prăjeşte într-un anumit fel pentru a nu fi toxic, însă cerealele astea se prăjesc, de regulă, în ulei”, adaugă medicul.

via EVZ.ro

Cafeaua, armă anticancer


Cancerul ovarian, de piele, colorectal şi de prostată par să se lipească mai greu de persoanele care obişnuiesc să bea cafea. Medicii explică ce cantităţi sunt indicate, bazându-se şi pe multe studii.

Energizantul de fiecare dimineaţă, cafeaua, pare să fie mult mai benefic pentru sănătate decât se credea, numeroase studii creditându-l cu efecte nebănuite.

Ajută în lupta cu demenţele, stimulează activitatea cerebrală şi, datorită antioxidanţilor, previne numeroase forme de cancer, de la cel de piele, la cancerul colorectal sau de prostată.

Trei ceşti pe zi pentru a preveni cancerul ovarian

Aportul de cafeină din trei ceşti de cafea pe zi poate reduce riscul de apariţie a cancerului ovarian cu 20%, conform publicaţiei americane Cancer.

După ce au fost studiate peste 122.000 de femei, cercetătorii au descoperit că efectele cafelei sunt mult mai bune în cazul celor care nu au folosit niciodată contraceptive. În cazul lor, riscul era diminuat cu peste 35%.

În acelaşi timp, bărbaţii care beau trei ceşti de cafea au un risc cu 40% mai mic să aibă calculi biliari, conform publicaţiei Journal of the American Medical Association. Cercetătorii cred că sunt stimulate contracţiile din vezica biliară, ajutând la îndepărtarea pietrelor înainte ca ele să devină o problemă.

O cantitate un pic mai mare (400 de mg de cafeină din patru ceşti) oferă protecţie împotriva mai multor tipuri de cancer: bucal, de laringe sau colorectal, conform cercetătorilor de la Universitatea din Utah.

Mai mult, persoanele care consumă şase ceşti de cafea pe zi pot reduce riscul de a face cancer de piele cu 31%, conform cercetătorilor de la Wayne State University din Detroit, care şi-a bazat studiile pe 90.000 de femei.

Protecţia ar oferi-o antioxidanţii, care protejează celulele pielii. 

Şi cea fără cofeină are efecte

Iar un ultim studiu dat publicităţii ieri de Universitatea Harvard spune că bărbaţii care consumă cafea sunt protejaţi de cea mai agresivă formă de cancer, cea de prostată. Însă pentru asta, consumul ar trebui să fie în jur de şase ceşti de cafea zilnic. „Chiar şi o ceaşcă de cafea pe zi oferă protecţie faţă de cancerul de prostată, indiferent dacă e vorba de cafea obişnuită sau decofeinizată”, susţin specialiştii.

Medici români susţin ipoteza efectelor benefice ale cafelei, însă nu sunt de acord cu cantitatea. „Cafeaua are capacitate antioxidantă şi efect de inhibare a dezvoltării aberante a celulelor canceroase care apar şi la nivelul pielii. Eu recomand o cantitate optimă de 3-5 ceşti, pentru că ce depăşeşte poate fi nociv, efectele negative înrăutăţindu-se”, este de părere Mihaela Bilic, medic primar diabet şi boli de nutriţie.

Ca şi consecinţă negativă, o cantitate foarte mare de cofeină poate conduce la deshidratare, care grăbeşte procesul de eliminare al mineralelor şi vitaminelor. În aceste condiţii, organismul eliberează hormoni care pot facilita apariţia sindromului de colon iritabil, creşterea presiunii arteriale şi dezvoltarea bolilor de inimă. 

„Eu recomand ca şi cantitate optimă 3-5 ceşti pe zi, pentru că ce depăşeşte poate fi nociv, efectele negative înrăutăţindu-se.”,
MIHAELA BILIC, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice

MOTIVAŢII

De ce dă stare de bine cafeaua de dimineaţă

Consumul unei singure ceşti de cafea pe zi poate reduce presiunea arterială, conform unui studiu grecesc făcut pe 485 de persoane cu vârste între 65 şi 100 de ani. De asemenea, o ceaşcă de cafea poate impulsiona activitatea creierului.

„Cafeaua e un excitant al funcţiilor cerebrale. Un creier foarte obosit e excitat cel mult 10 minute, după care apare somnolenţa. Pentru un creier odihnit, o ceaşcă de cafea dimineaţa exacerbează funcţiile cerebrale şi motorii, lucru care dă o stare de bine organismului”, explică prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

 

BMW 4 series Coupe – new real pics !!!


IEDEI

Here are some actual pics of that BMW 4-series Coupe I posted about yesterday–-courtesy of the finest magazines in the world,  Intersection

It looks great.  First 3-series….uhh..4-series  i’ve liked in a looooong time!

bmw-4-series-coupe

bmw-4-series-coupe-1

Vezi articolul original