New coffee pairing in Japan


Coffee and cigarettes is something of a well-known pairing, isn’t it?

It conjures up images of antiquated debate-filled coffee houses of old, doesn’t it?

The coupling even became the title of the black and white urban comedy by Jim Jarmusch.

However, in Japan, as reported in The Japan Daily Press, this duo has now become something of a marketing phenomenon.

Tully’s Barista blend coffee, however, comes with 410 yen worth of Philip Morris’ Lark cigarettes, in a new marketing initiative in the country.

The two come together in the same packaging.

Apparently, Lark is something of an innovator when it comes to marketing strategies, including the use of an advert using Timothy Dalton, of James Bond fame.

There is an option as to the quantity of cigarettes you want   from 1mg, 3mg or 6mg   and the coffee blend is standard to all three options.

Let’s see if this campaign takes off. If you could choose another coffee pairing, what would it be?

Chocolate and coffee is something of a traditional coupling.

Or perhaps a DVD of relaxing music to sip your cuppa to?

Makes you think, doesn’t it, of all the other pairings out there that might work well too?

Does drinking coffee make you happy?


You might be surprised to hear that   from a medical perspective   the answer may well be ‘yes!’

One of the news stories about coffee at present focuses on findings in a journal called PloS ONE and, as reported in Medical Daily, this could be good news for coffee-drinkers.

The research was carried out by a German team.

What did they discover?

Apparently those who had a dose of caffeine (which was about the same as drinking two or three cups of coffee), were more accurate and quicker to recognise positive words.

However, they did not have a similar stimulation on the participants of the research project as far as negative words were concerned.

Previously, it has been shown that we are speedier and better at spotting positive images, sounds and words, but scientists wanted to see if caffeine could help this process along.

The results of these investigations were interesting   it is thought that caffeine may stimulate that part of the brain which is related to positivity, but not negativity.

Now isn’t that something to think about when you next slurp on your morning cup of joe?

Let’s see how further research on the topic progresses.

Good News About Coffee !!!

New research about the possible health benefits of coffee.

Coffee lovers may be raising their cups—and perhaps eyebrows—at the recent news (in the Journal of Agricultural and Food Chemistry) that the drink contains soluble fiber, the type that can help lower cholesterol. With about 1 gram per cup, coffee’s fiber impact is modest. But the report is the latest in a growing stream of positive news about coffee.

Some of the most promising findings come from studies of diabetes. When Harvard researchers combined data from nine studies involving more than 193,000 people, they found that regular coffee drinkers had a significantly lower risk of type 2 diabetes than those who abstained. The more they drank, the lower their risk.

And, despite coffee’s reputation for being bad for the heart, recent epidemiologic studies haven’t found a connection; some even suggest coffee can be protective. A study in February’s American Journal of Clinical Nutrition reported that healthy people 65 and over who drank four or more cups of caffeinated beverages daily (primarily coffee) had a 53 percent lower risk of heart disease than non-coffee-drinkers.

It’s even more beguiling when you consider that the immediate effects of drinking coffee tend to go in the opposite direction, raising heart rate and blood pressure and temporarily making cells more resistant to insulin. “But those effects are probably short-lived, as people develop a tolerance,” explains Frank Hu, M.D., Ph.D., associate professor of nutrition and epidemiology at Harvard School of Public Health, who has studied coffee extensively. “In the long term, beneficial components in coffee may have stronger, more lasting effects.”

How coffee might work isn’t clear; the studies weren’t designed to identify cause-and-effect relationships. Antioxidants, such as chlorogenic acid (related to polyphenols in grapes), are likely players: coffee has more of them per serving than blueberries do, making it the top source of antioxidants in our diets. Antioxidants help quell inflammation, which might explain coffee’s effect in inflammation-related diseases like diabetes and heart disease. Magnesium in coffee might help make cells more sensitive to insulin. And caffeine seems to have its own beneficial effects; the diabetes studies found that those who drank regular coffee had lower risks of the disease than decaf drinkers. Caffeinated-coffee drinking has also been linked with reduced risk of Parkinson’s disease, gallstones, cirrhosis and liver cancer.

Bottom Line: For healthy adults, having two or three cups of joe daily generally isn’t harmful and it may have health perks.

“I wouldn’t recommend drinking coffee to prevent disease,” says Hu. Exceeding one’s caffeine tolerance—which varies—can cause irritability, headache and insomnia. (Signs you might be overconsuming: Yelling at co-workers. Watching infomercials at 2 a.m.) The temporary rise in heart rate and blood pressure could cause problems for people with heart disease, and new moms should be aware that caffeine passes into breast milk. Hu has no plans to change his own two-cup-a-day habit. “For most people who enjoy coffee, there’s no reason to cut back.”

Starbucks back on expansion path in Americas, China

(Reuters) – Starbucks Corp (SBUX.O) plans to increase the number of its cafes in the Americas by more than 20 percent by opening more than 3,000 new shops there in the next five years as it looks to rely on tea and juice as much as coffee, it said on Wednesday.

The world’s largest coffee chain is also finished with acquisitions for now, after buying juice seller Evolution Fresh for $30 million and Bay Bread LLC’s La Boulange Bakery for $100 million over the last 13 months. Starbucks also plans to close its $620 million purchase of tea store chain Teavana Holdings Inc (TEA.N) by year-end.

The company also announced expansion plans for the China/Asia Pacific region for the next three years.

„We’re pretty full up at this time in terms of our resources and capabilities,” Chief Executive Officer Howard Schultz said at Starbucks’ investor conference in New York on Wednesday. „At this moment in time, we have enough to handle.”

Food has long been a weak link at Starbucks, which plans to roll out sweet and savory La Boulange pastries and other goodies at 2,500 of its company-operated U.S. shops by the end of next year. Starbucks also expects to have Evolution Fresh juices in more than 5,000 U.S. stores by then.

Evolution Fresh should be slightly accretive in fiscal 2013 and La Boulange will follow in fiscal 2014, Starbucks’ Chief Financial Officer Troy Alstead said.

The company also is experimenting with new retail concepts.

It has opened four Evolution Fresh juice stores and one Tazo tea shop in the United States, and it plans to add „tea bars” to existing Teavana stores.

The goal at Teavana is to replicate the success the company had adding coffee drinks at its early Starbucks stores, which sold whole bean coffee.

„There is always a risk when you take on all these brands,” Bernstein Research analyst Sara Senatore said, but she added that Starbucks had mitigated that risk by making deals that fit with its long-term growth plans.

Schultz admitted that Starbucks’ growth in 2007 and 2008 – the years before its business plunged with the financial crisis – was „undisciplined.” The company is not returning to that prior strategy of „growth for growth’s sake,” he said.


Starbucks’ consumer packaged goods business, which sells such items as whole bean coffee and bottled drinks through grocery stores and other retailers, could one day be as large as the cafe chain, Schultz said.

Investment Technology Group analyst Steve West said he was encouraged that the company is building a „tiered strategy” for those packaged goods, which will broaden their consumer appeal.

Investors are closely tracking Starbucks’ new at-home Verismo coffee and espresso brewer, which the company is using to grab a piece of the fast-growing single-serve market dominated by Green Mountain Coffee Roasters Inc (GMCR.O) and Nestle SA (NESN.VX).

Verismo sells for $199 or $399 depending on size and function. It will create a $30 million loss this year but should add to profits in 2015. Starbucks expects to get significant revenue from sales of the coffee and milk pods used with Verismo, which should bolster the packaged goods business.

Jeff Hansberry, Starbucks’ president of channel development and emerging brands, said Verismo sales are „in line with our expectations.”


When Starbucks’ fiscal year ended on September 30, the company had 18,066 shops around the world, with just over 12,900 in the Americas. The United States dominates that region and will get more than half of the 3,000 planned new stores that the company announced on Wednesday.

Starbucks expects China to overtake Canada as its second-largest market in 2014. The fast-growing China/Asia Pacific region will have nearly 4,000 cafes by the end of 2013, including 1,000 in mainland China, where Starbucks said it was on track to have 1,500 cafes in 70 cities in 2015.

John Culver, president of Starbucks’ China/Asia Pacific business, said sales at established stores in the region remain robust in October and November, following a 10 percent increase in the fiscal fourth quarter that ended September 30.

„We have seen the momentum we had in the fourth quarter carry over,” Culver said.

CEO Schultz told Reuters that Starbucks is in talks about paying income taxes in the UK, even though the company has not made a profit in that market for many years. The move following criticism from lawmakers and the media over strategies that let it minimize payments. The company is expected to make a statement about a deal on Thursday.

Starbucks shares closed down 0.6 percent at $50.79 on Nasdaq.

Cafeaua, ”ultima victima” a crizei din sudul Europei

Grav afectate de criza, tarile din sudul Europei, mari consumatoare de cafea, si-au redus puternic consumul, iar efectul se resimte pe piata mondiala a cafelei.

Cererea de pe piata cafelei a fost considerata inelastica si, in general, protejata de fluctuatiile economice conform statisticilor din ultimii ani, relateaza Financial Times.

Criza datoriilor suverane a dus insa consumul de espresso, cappuccino sau cortado din Italia si Spania la cel mai redus nivel din ultimii cinci-sase ani.

Standardul de referinta pe piata mondiala al pietei mondiale al cafelei il reprezinta pretul de la cafeaua Arabica de calitate dela Bursa din New York. In urma secetei din Columbia, pretul sau atinsese anul trecut 6,7958 dolari/kg, dar anul acesta, pe fondul unei cereri in scadere, s-a redus cu 43%, pana la 3,85 dolari/kg.

Italia si Spania au reprezentant pana acum al doilea, respectiv al patrulea consumator de cafea de pe piata europeana, iar consumul inregistrat anul trecut la italieni a inregistrat un minim anul trecut de 5,68 de kilograme.

Consecintele pe piata cafelei

Influenta scaderii consumului are un efect negativ si asupra succesului noilor tehnologii de preparare aparute pe piata, precum capsulele Nespresso, puternic promovate de George Clooney, dar si cele nou lansate ale competitorilor Starbucks.

Dar reducerea indicelui de consum al cafelei surprins de statistici nu este cauzata in totalitate de o reducere absoluta in consumul de cafea.

Un alt aspect al problemei este migrarea cererii de la marcile premium la cele mai ieftine, de o calitate mai scazuta. O analiza a firmei de consultanta Macquarie din Londra, a aratat un transfer de cerere intre marcile premium si cele mai ieftine de 4-5% doar in ultimul sezon, potrivit Financial Times.

In plus, europenii afectati de criza au inceput sa consume cafeaua acasa si au renuntat la iesiri. „O mare parte a consumului era realizat in afara gospodariei, ceea ce era scump, dar oamenii au inversat aceasta tendinta”, a declarat Max Fabian, CEO al Demus, un producator de cafea italian. Acest aspect a afectat atat localurile, care isi pierd clientii, dar si marcile premium de cafea, care erau servite in localuri.

Singurele semnale pozitive vin din Germania si Franta, unde consumul a crescut, criza fiind resimtita la un nivel mai redus.


Batalia de pe rafturile magazinelor ia amploare!!!

In ultimii doi ani au avut loc schimbari majore in modul in care oamenii traiesc, cumpara sau consuma, si, contrar opiniei superficiale, recesiunea globala nu este singurul factor ce actioneaza asupra comportamentului acestora. I se mai adauga si factori de ordin social, demografici sau culturali, cum ar fi tendinta de imbatranire a populatiei globului, de migrare a oamenilor, de crestere a numarului de gospodarii alcatuite dintr-o singura persoana sau sporirea numarului de femei care muncesc. Dar cum se reflecta acestea in produsele pe care consumatorii le aleg si le pun pe masa?

Implicatiile aduse de acestea nu sunt de suprafata. Sa luam, spre exemplu, recesiunea care a modelat un consumator mai atent cu bugetul de cumparaturi, dispus sa aloce mai mult timp prepararii mancarii daca aceasta ii aduce economii substantiale. Schimbarea profilului cumparatorilor si ale nevoilor acestora aduce cu sine provocari si oportunitati deopotriva atat pentru retaileri cat si pentru producatori. Intrebarea la care specialistii de la IGD incearca sa gaseasca raspuns este in ce mod aceste modificari in structura masei de cumparatori se reflecta in alegerea unui produs sau altul si a modului de pregatire a meselor, in general.

Cumparatorii britanici intervievati au marturisit ca odata cu declansarea crizei economice aloca mult mai mult timp cumparaturilor, folosind surse multiple pentru informare astfel incat sa obtina cele mai bune oferte. Acest fenomen nu s-a resimtit insa neaparat in frecventa de vizitare a magazinelor, ci in diversificarea canalelor de retail accesate – magazine de tip convenience, discounteri, piete traditionale sau magazine virtuale. Prin acest tip de comportament, consumatorii arata ca desi au invatat lectia crizei, apetitul lor este in continuare deschis catre diversitate si catre oferte promotionale.
Planificarea meselor, dusmanul retailerilor

Din ultima cercetare IGD cu privire la ocaziile de cumparare pe care le creeaza mesele zilnice reiese ca oamenii nu sunt nici pe departe atat de meticulosi in planificarea achizitiei pe cat s-ar crede. Doar sase din 10 oameni (60%) scriu o lista de cumparaturi inainte de a merge la magazin pentru cele mai importante cumparaturi din saptamana, in timp ce numarul celor care planifica pe zile ce urmeaza sa gateasca este si mai mic (38%).

Cumparatorii folosesc o varietate de metode atunci cand vine vorba de planificarea achizitiei alimentelor. Totusi, avand in vedere ca trei din cinci oameni nu planifica mai departe de urmatoarea masa, ramane deschisa o fereastra pentru oportunitatile de a-i inspira in magazin. Studiul celor de la IGD demonstreaza cum o simpla analiza demografica a clientilor unui magazin aduce un plus de informatii despre nivelurile la care pot fi influentate deciziile de cumparare. De exemplu:


  •  in cadrul familiilor cu copii exista sanse mult mai mari sa functioneze un sistem de planificare al meselor. Dintre acestia, cei cu varsta cuprinsa intre 25-34 de ani, cu copii mici, vor scrie chiar liste de cumparaturi.
  • in contrast cu aceasta grupa de cumparatori, cei cu varsta cuprinsa intre 35-54 de ani si cei cu copii mai mari nu vor fi asa de atenti la capitolul planificare si nu vor face o lista fizica, scrisa, ci doar vor trasa un plan de cumparaturi in minte in functie de ce si-ar dori sa manance in urmatoarele zile.
  • un sfert dintre cumparatori (24%) admit ca fac o lista de alimente, dar nu neaparat pentru ca si-au propus sa gateasca ceva in mod particular. Din aceasta categorie fac parte cumparatorii cu varsta trecuta de 55 de ani si cei care provin din grupuri sociale cu venituri ridicate si studii superioare.
  • exista si categoria celor care pur si simplu merg la cumparaturi si iau ce le trece prin cap la momentul respectiv. Nu sunt multi ce-i drept, doar unul din sapte cumparatori isi permite sa aiba o atitudine de acest fel. Vorbim aici despre oameni care traiesc singuri, dar si despre cumparatori care provin din clasele sociale de jos, fara copii.
  • acelasi procent de 14% scriu o lista orientativa, dar fara a se gandi in special la ce urmeaza sa gateasca. Acest tip de comportament este specific mai ales cumparatorilor din mediul rural.
  • 6% dintre cei intervievati, mai ales tineri cu varsta cuprinsa intre 15-24 de ani, obisnuiesc sa cumpere alimente pentru mesele din ziua curenta sau pentru ziua urmatoare.


Da-i pe spate pe cumparatori!

Prin urmare, cu atat de multi cumparatori care calca pragul magazinului indecisi cu privire la ce urmeaza sa aleaga nu putem trage decat o singura concluzie, si anume ca acestia asteapta sugestii si asistenta in procesul de achizitie de la membrii industriei alimentare, retaileri si producatori. Acest ajutor poate veni pe mai multe cai:

  •  Oferte irezistibile. O alta cercetare recenta marca IGD cu privire la tandemul promotii si loialitatea clientilor, releva faptul ca promotiile in magazin au un grad de eficienta mult mai ridicat in raport cu publicitatea, merchandisingul sau influentatorii atunci cand vine vorba de convingerea cumparatorilor de a incerca produse alimentare noi. Stim deja ca, din cauza recesiunii economice, cumparatorii au devenit mai atenti la ofertele disponibile: citesc cu atentie semnele promotionale, compara diverse promotii la marci din aceeasi categorie de produse si tin cont chiar de alte promotii asemanatoare care se desfasoara in alt magazin decat cel in care obisnuiesc ei sa isi faca cumparaturile. Acest tip de comportament este si sursa unei alte concluzii a specialistilor de la IGD, si anume ca oamenii se bazeaza din ce in ce mai mult pe ofertele din magazin atunci cand decid meniul pe urmatoarele zile si majoritatea cumparatorilor recunosc ca uneori ofertele sunt prea tentante pentru a se rezuma la lista de produse scrisa acasa. Si pentru ca tot am vorbit de promotii, nu strica sa mentionam ca, cel putin in cazul cumparatorilor britanici, cel mai apreciat tip de promotie sunt cele la produsele pe care le-ar fi cumparat oricum. Acestea sunt urmate de promotiile de pret, de cele la produse nou lansate pe piata, de promotiile pentru produsele aspirationale care devin astfel accesibile si, nu in ultimul rand, de cele la produsele de uz frecvent, pentru care se poate lua un stoc.


  •  Sugestii inspirate pentru alcatuirea meniului zilei. Unii cumparatori vor sa fie provocati la raft de sugestii pentru meniul zilei. Conceptul „Meal Deals” (achizitii inteligente pentru masa de acasa – n.r.) implementat, sub o forma sau alta, in mai multe lanturi de retail europene, s-a dovedit a fi o propunere pertinenta intr-un climat in care consumatorul cauta sa isi satisfaca micile placeri fara a cheltui totusi prea multi bani. De altfel, unii dintre cumparatorii intervievati de IGD au precizat ca astfel de oferte aduc o alternativa mai ieftina si uneori o experienta de cumparare superioara, ajutandu-i si sa economiseasca timp.
  •  Retete tentante. In ultimii ani, cumparatorii au fost influentati si de accesul mult mai facil pe care il au la retete rapide de preparare a unei mese ca urmare a aparitiei unui numar impresionant de canale media – reviste specializate, emisiuni de televiziune, carti si bloguri. Acest fenomen deschide oportunitati si pentru retailerii si producatorii de alimente. Spre exemplu, lantul de magazine Waitrose, in cea mai recenta campanie de publicitate a sa, s-a asociat cu doi dintre cei mai apreciati bucatari britanici. Aceasta initiativa nu este singulara si vine pe fondul unei nevoi a cumparatorilor pentru mai multa informare cu privire la ce sa gateasca, retete care pot fi foarte usor plasate sub forma unor carduri, la raft.

Raftul, ultima frontiera

Unii consumatori sunt mai usor de influentat acasa – prin intermediul mediului televizat – altii insa se asteapta sa fie inspirati la raft prin propuneri pertinente din partea retailerilor sau a producatorilor. Modul in care oamenii traiesc, cumpara si consuma se schimba continuu si aduce cu sine noi oportunitati de business. Studiile IGD pot fi accesate integral pe site-ul si sunt o sursa de inspiratie despre cum trebuie adaptata oferta de produse, tipul de promotii si merchandising pentru a veni in intampinarea cumparatorilor.

Un articol de Michael Freedman, Senior Consumer Analyst IGD

Retailerii internationali in CEE (Romania, Ungaria, Croatia, Serbia, Bulgaria)-SEPTEMBRIE 2012



Categoria cafea s-a confruntat in ultimii doi ani cu o scadere a cantitatilor cum­parate, astfel incat companiile de pe piata au resimtit tot mai frecvent nevoia de a regandi promotii de pret care sa vina in sprijinul puterii de cumparare a consu­matorilor si care sa le atenueze declinul volumelor de vanzari. Ei s-au bazat si in criza pe un consumator fidel brandurilor si aromelor devenite o obisnuinta in con­sumul zilnic.

Piata de profil s-a contractat cu 15,5% in volum in perioada septembrie 2009-august 2010, comparativ cu perioada similara a anului anterior. Declinul valoric a fost mai temperat, de 12,7%, in acelasi interval de timp, conform datelor furnizate de compania de audit in retail MEMRB Romania. Acest lucru poate fi explicat fie prin cresterea pretului la raft al produselor, fie printr-o orientare a consumatorului catre produse putin mai scumpe.

Piata cafelei se imparte in mai multe segmente: cafea boabe si macinata, solubila, cafea la plic portie unica, mixuri de cafea si substituenti pentru cafea. Dintre acestea, vom analiza segmentul cafelei macinate si boabe, precum si pe cel al cafealei solubile, deoarece ele reprezinta cele mai mari sub-categorii.

Cafeaua macinata si boabe a detinut in perioada septembrie 2009-august 2010 un volum al vanzarilor de 71,2% si o valoare a vanzarilor de 62,1% din totalul categoriei. La randul sau, cafeaua solubila a avut in aceeasi perioada o pondere de 28,4% in volum si de 37,4% in valoare. Restul segmentelor au detinut ponderi nesemnificative in categorie, atat la nivelul volumului cat si al valorii vanzarilor, fara schimbari notabile de la un an la altul.

Pe fondul acestor scaderi valorice, la nivelul categoriei „s-a mentinut loialitatea consumatorilor fata de marcile cu care s-au obisnuit, concomitent cu scaderea cantitatilor cumparate”, remarca Mircea Dumitrache, Sales&Marketing Manager al Panfoods Romania, importatorul cafelei instant Amigo.

Diminuarea veniturilor populatiei, alaturi de cresterea TVA-ului s-au tradus in comportamentul de achizitie prin „sensibilizarea accentuata a consumatorilor fata de preturi si promotii pe toate palierele de pret, precum si o crestere in importanta a marcilor private ale retailerilor”, este de parere Monica Radulescu, Marketing Manager Tchibo Romania.

Am renuntat la rasnitele de cafea de acasa

In segmentul de cafea boabe si macinata, ponderea majoritara atat in volum cat si in valoare este detinuta de subsegmentul cafelei macinate. Acesta a detinut in septembrie 2009-august 2010 un volum al vanzarilor de 95,7% si o valoare a vanzarilor de 96,5%, cote ce stagneaza comparativ cu perioada precedenta, septembrie 2008-august 2009.



Cafeaua boabe a reprezentat doar 4,3% din volumul vanzarilor si 3,5% din valoarea vanzarilor in perioada septembrie 2009-august 2010.
Avand in vedere segmentarea in functie de gramaj a cafelei macinate, pachetele de 250 grame au detinut cea mai ridicata pondere atat in volumul vanzarilor ( aproape 40%), cat si in valoarea vanzarilor (41,9%), in perioada septembrie 2009-august 2010. Pe locul secund din punct de vedere al ponderilor inregistrate s-au situat pachetele de 100g, cu 31,4% in volumul vanzarilor si 31,1% in valoare. La polul opus s-au situat gramajele de un kilogram, care au cumulat in perioada septembrie 2009-august 2010 un volum al vanzarilor de 0,7% si o valoare a vanzarilor de 0,5%.

Segmentarea dupa tip, in perioada septembrie 2009- august 2010, in cadrul cafelei macinate, situeaza pe primul loc cafeaua obisnuita ( 97% volum vanzari si 95,9% valoare vanzari), urmata de cea decofeinizata (2,5% volum vanzari si 3,3% valoare vanzari) si expresso (0,4% volum vanzari si 0,8% valoare vanzari). Ca si categorie de pret, la nivelul segmentului de cafea macinata predomina produsele upper mainstream (situate intre segmentul popular si cel premium) care si-au consolidat usor vanzarile in perioada septembrie 2009-august 2010, ajungand la 58,1% in volumul vanzarilor si 64,7% in valoarea vanzarilor fata de cele 12 luni anterioare.

Cele mai slabe vanzari au fost raportate de segmentul premium, surclasat chiar si de cel super premium, si care a inregistrat in septembrie 2009-august 2010 o pondere in totalul vanzarilor in volum de 1,1% si de 1,3% in valoare.

Cafeaua macinata se vinde mai mult in ambalaje mici

Segmentul de cafea boabe a cunoscut, de asemenea, o serie de particularitati in intervalul septembrie 2009-august 2010. Daca in cazul cafelei macinate, pachetele de un kilogram au detinut cea mai slaba cota (atat in volum cat si in valoare) in vanzari, in cazul de fata fenomenul a fost exact invers.

Astfel, pachetele de un kilogram au detinut in septembrie 2009-august 2010 un volum al vanzarilor de 92,2%, precum si o valoare a vanzarilor de 92,4%.
La polul opus, pachetele de 500 de grame de cafea boabe au raportat cea mai slaba pondere, de 0,9%, in volumul vanzarilor in perioada septembrie 2009-august 2010 si de 2% in valoarea vanzarilor totale din retail.

Avand in vedere vanzarile realizate de sortimentele de cafea, cafeaua boabe obisnuita detine ponderea majoritara, cu un volum al vanzarilor de 68,2% si o valoare a vanzarilor de 59,6%.

Aceste ponderi, atat cele in volum cat si in valoare, s-au diminuat de la un an la altul, pe fondul consolidarii vanzarilor in cazul sortimentului espresso. Cafeaua boabe de tip espresso a raportat o crestere de 2,3% in volumul vanzarilor in perioada septembrie 2009-august 2010 fata de anul anterior, ajungand la 31,7%. Valoarea vanzarilor s-a majorat cu 2,7% in intervalul septembrie 2009-august 2010, la 40,3%.
Mix-urile domina categoria cafelei instant

La nivelul cafelei solubile, mixurile sunt cea mai dezvoltata subcategorie, acestea avand 81% din volumul vanzarilor si 53,2% din valoare. Subsegmentul a continuat sa-si consolideze cota de vanzari comparativ cu septembrie 2008-august 2009, cu 2,3% in volum vanzari si 4,1% in valoarea vanzarilor.
Cresterile procentuale inregistrate de mixuri s-au resimtit sub forma de scaderi la nivelul cafelei pur solubile, subsegmentul inregistrand in perioda septembrie 2008-august 2009 un volum al vanzarilor de 19% si o valoare a vanzarilor de 46,8%.

In segmentarea dupa ambalaj, pachetele de 100 grame au detinut cel mai mare volum al vanzarilor in perioada septembrie 2009-august 2010, de 38,3%, valoarea vanzarilor raportate la aceeasi perioada fiind de 37,6%. Pe locul secund din punct de vedere al vanzarilor s-a situat ambalajul de 1,8grame/2grame, cu un volum al vanzarilor de 31% si o valoare a vanzarilor de 33,7%.

Cu o pondere de 82,5% in volumele de vanzari totale si de aproape 80% in valoare, segmentul mainstream al cafelei pur solubile a detinut primul loc in topul vanzarilor din categorie. In timp ce segmentele economic si super premium au beneficiat de o usoara consolidare a vanzarilor comparativ cu anul precedent, cel premium a inregistrat un regres de 2,5pp  in volumul vanzarilor (13,9) si de 1,8pp in valoarea vanzarilor (16,9%), in perioada septembrie 2009-august 2010. „In 2010 piata de cafea a fost afectata de criza, asa cum s-a intamplat, de altfel, cu majoritatea categoriilor. Daca ne referim la piata de cafea instant, segmentul afectat a fost cel premium, acesta ajungand la cota de piata inregistrata in anul 2008”, afirma Ana Maria Doxan, Group Brand Manager Beverages, Nestlé.

Pe de alta parte, Doina Cavache, Corporate Affairs Manager Kraft Foods Romania, remarca „nevoia consumatorilor pentru marci cu o pozitionare super premium, marci de lifestyle, care a fost stabila chiar si in aceasta perioada economica dificila”. Avand in vedere tipurile de cafea pur solubila, sortimentul pudra a detinut in perioada septembrie 2009-august 2010 78,7% din volumul vanzarilor si 75,4% din valoarea vanzarilor in cadrul segmentului.

A doua pondere ca si vanzari a fost detinuta de sortimentul Freeze Dried Pure Soluble (FDPS), acesta avand in perioada septembrie 2009-august 2010 o pondere de 11,7% in volumul vanzarilor si de 14,7% in valoarea vanzarilor. Ponderile inregistrate de FDPS s-au diminuat comparativ cu perioada similara a anului trecut, cu 2,3pp in volumul vanzarilor si 1,9pp in valoarea vanzarilor, pe fondul consolidarii cotelor de piata in cazul sortimentului pudra.

3 in 1, cel mai vandut mix

La nivelul subsegmentului mixuri, care a detinut cea mai ridicata pondere la nivelul cafelei solubile, 3in1 a generat cele mai mari vanzari, cu 70,7% in volumul vanzarilor si 69% in valoarea vanzarilor. In diviziunea sortimentala se observa o usoara crestere a vanzarilor la Frappe si 4 in 1, in timp ce sortimentul Capuccino si-a diminuat vanzarile, in perioada septembrie 2009-august 2010.

Citand datele furnizate de Nielsen Romania, Ana Maria Doxan,  Group Brand Manager Beverages, Nestlé dezvaluie ca „piata cafelei ce include cafeaua macinata, cafeaua instant si specialitatile de cafea, se ridica la aproximativ 17.000 tone si 750 milioane de lei in primele noua luni din acest an, mai exact in perioada decembrie 2009/ianuarie 2010 – august/septembrie 2010”.

Ce transformari in consum s-au resimtit in ultimul an

Dinamica segmentului premium in ultimele 18 luni a conturat doua tendinte: majoritatea consumatorilor de cafea au ramas fideli brandurilor familiare, iar la nivelul obiceiurilor de consum s-a remarcat ca acestia s-au axat pe un singur tip de cafea pe parcursul zilei. „S-au produs transformari in cadrul categoriei de cafea, consumatorii au renuntat la obiceiul de a consuma mai multe tipuri de cafea intr-o zi (prajita si macinata dimineata, cafea solubila la birou si specialitati de cafea dupa-amiaza, de exemplu) si s-au reorientat cu precadere catre segmentul traditional de cafea prajita si macinata”, subliniaza Doina Cavache (Kraft Foods Romania).

Comertul traditional, indispensabil pentru producatorii de cafea

Repartizarea vanzarilor de cafea intre cele doua canale de distributie, modern si traditional comporta caracteristici diferite de la un producator la altul. Politica comerciala este dictata de atributele marcilor si de segmentul de pret aferent. Reprezentantul companiei Panfoods, lider cu Amigo in vanzarea de cafea solubila prin comertul traditional, afirma ca pentru compania sa, acesta genereaza circa 65% din vanzari, restul de 35% fiind reprezentat de comertul modern.

Prin principiile ce stau la baza sa – proximitate, cumparaturi de rutina conditionate de valoarea mica a banilor disponibili zilnic, de urgenta sau impuls, magazinul traditional reprezinta in categoria de cafea un canal indispensabil. „Ponderea vanzarilor categoriei de cafea in comertul traditional variaza intre 36%-43% in functie de segmente. Comertul traditional are o pondere mai ridicata in vanzari datorita segmentului de cafea la plic, unde cumparaturile sunt facute din impuls sau urgenta”, declara Secuiu Maniu (Nestlé Rominia).

Retailul modern ramane, in teorie, canalul cel mai dinamic, datorita evolutiei de care a beneficiat in ultimul timp prin formatele de hypermarket, supermarket si discount, dar si prin specificul de autoservire pe care acestea il promoveaza.

Oamenii de marketing gandesc strategii de promovare adaptate la canalele de vanzare si la masa eterogena de clienti. „Intrucat obiceiurile de cumparare din hypermarket difera fata de cele din discounter, tipurile de promotie sunt diferite, adaptate fiecarui tip de canal. In hypermarket ne concentram pe adresarea cumparaturilor de stocare – cel mai bun pret corespondent cantitatii/pachete multiple, la cele centrate pe criteriul pret/cumparari frecvente in discounter”, dezvaluie Maniu Secuiu (Nestlé).

Comertul traditional beneficiaza de o strategie dedicata din partea producatorului Nestlé, avand la baza „dorinta de a balansa sortimentatia versus stoc/capital circulant mic, cumparaturi de urgenta si valoare mica/cumparaturi”, continua reprezentantul companiei. „Putem sa avem oferte generaliste care sa atinga o paleta larga de consumatori dar si oferte de nisa special concepute pentru consumatorii mai sofisticati care cauta in permanenta gusturi si arome noi”, a afirmat la randul sau Monica Radulescu (Tchibo Romania).

Raftul nu influenteaza foarte mult decizia de achizitie

Intrucat cafeaua face parte din ritualul de dimineata, consumul este perceput ca o necesitate zilnica, fie ca reprezinta un moment de rasfat, fie nevoia de cofeina. De aceea, consumatorii planifica dinainte de a ajunge in magazin achizitionarea produsului, iar procesul de luare a deciziei se bazeaza in general pe experienta anterioara fata de produs. „Decizia de cumparare pentru categoria cafea este una planificata pentru categoriile de cafea prajita, macinata si solubila. Categoria specialitatilor de cafea are insa si o puternica componenta de impuls”, declara Doina Cavache (Kraft Foods Romania).

Facand referire la rolul produsului pentru consumator, Monica Radulescu (Tchibo Romania) afirma ca „factorii principali care stau la baza deciziei de alegere a unei marci difera in functie de rolul categoriei, cat si de segmentul de pret aferent, cei mai importanti fiind imaginea marcii, pretul si calitatea”.
Secuiu Maniu (Nestlé Romania) aduce in discutie cand vine vorba de procesul de achizitie de importanta canalului de distributie, segmente sau ocazia de cumparare si consum. „In cazul cumparaturilor planificate sau de rutina, marca si forma de impachetare sunt cei mai importanti factori de decizie. Pentru cumparaturile de impuls, promotiile sau ofertele speciale de tipul reducerilor de pret sau produs extra gratuit au avut un efect mai mare in 2010 pentru consumatorii de cafea instant”.

Redresarea consumului se lasa asteptata

Privind inainte la viitorul categoriei, producatorii sunt rezervati in privinta unei reveniri rapide a categoriei. Reprezentantul firmei Panfoods, Mircea Dumitrache este de parere ca noutatile in 2012 vor fi in zona de pret mai mic, cu solutii mai ieftine de impachetare sau produs. Un rol important in cadrul categoriei pe viitor il vor avea si marcile private dezvoltate de marile retele internationale din comertul modern.

Monica Radulescu (Tchibo Romania) conecteaza redresarea categoriei de cresterea indicelui de incredere al consumatorului care in anul 2010 a atins cote negative record.

In alta ordine de idei, desi producatorii ofteaza cu gandul la anul de glorie 2008, ei sunt constienti ca acele cote de consum nu vor mai fi atinse in viitorul imediat deci nicidecum in 2012.

Facultatea de Management – Studiu Piata cafelei + Chestionar


1. Istoria cafelei

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.
Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.
Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de „Kaffa”. De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.
Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.
Asemanarile fonetice dintre cuvantul „cafea” si echivalentii sai europeni ( in italiana „caffe”, in franceza „caff�” si „kaffee” in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din „Kaffa”, provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul „quahwek”, care inseamna „stimulant”.

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.
Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.


2.1. Piata cafelei 

Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura uimitoare.
In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori.

In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.

Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

2.2. Producatori si distribuitori 

Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de „Compania Anului pentru Produse Noi” de catre revista New Products. Jacobs a concurat in general la cafeaua prajita si macinata ,dar specialistii de la Kraft au extins linia de produse, aducand pe piata si alte segmente ce au inregistrat o crestere rapida, precum:cafeaua solubila(instant).Recent, brandul a introdus amestecul de cafea solubila 3in1 care include cafea solubila, zahar si lapte si 2in1 ce contine cafea si lapte intr-un singur pachet practic si convenabil. Specialitatile de cafea precum cappuccino sunt deasemenea o afacere profitabila si Jacobs ofera o larga varietate de produse de acest fel.
Anul acesta, ca si in anul anterior, specialistii se asteapta ca segmentul de specialitati de cafea sa fie cel mai dinamic. Analizand evolutia din primele luni ale anului 2006,se observa ca si celelalte doua segmente, cel al cafelei prajite si macinate, precum si cel al cafelei solubile, inregistreaza cresteri semnificative.

Pentru anul 2006, compania Kraft Foods isi propune consolidarea pozitiei de lider la nivelul intregii piete de cafea ambalata, dar si in segmentele in care sunt deja lideri (cota de piata valorica): cel al cafelei prajite si macinate si in segmentul de specialitati.
Vanzarile totale de cafea ambalata, comercializata de Kraft Foods Romania, au crescut cu peste 45% in 2005 fata de anul anterior. Cresterea se datoreaza scaderii segmentului de cafea vrac si reorientarii consumatorilor catre ofertele de cafea ambalata.

Conform datelor ACNielsen, segmentul cu cea mai dinamica crestere este cel de specialitatilor de cafea, 90% in 2005 fata de 2004. Un alt factor il reprezinta cresterea puterii de cumparare a populatiei.

Nu in ultimul rand, putem constata o crestere a nivelului investitiilor media in segmentul de cafea solubila si in cel al specialitatilor de cafea, cu 15% in 2005 vs 2004.

Potrivit companiei, Kraft Food Romania este lider de piata in categoria de cafea, cota de piata valorica. Jacobs este brandul numarul 1 in segmentul de specialitati de cafea incepand cu luna ianuarie 2006.

„Marca Jacobs este cea mai importanta marca din portofoliul de cafea al Kraft Foods Romania. Prin urmare, vom continua sa investim in imaginea acestei marci prin campanii multimedia la nivel national, dar, in acelasi timp, tinand cont de nevoile reale ale consumatorului roman, in anii ce urmeaza vom largi portofoliul de produse noi sub marca Jacobs,” declara reprezentantii Kraft Foods .

ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro.Cei de la elite ofera si ei o gama diversificata de produse, constand atat in cafea macinata si prajita, cat si in cafea instant si cappuccino.
In Romania, istoria TCHIBO incepe in anul 1997 cand au fost efectuate primele importuri de cafea Tchibo. In luna august 2001, a fost infiintata Tchibo Romania SRL, o companie cu capital integral strain.
In expansiunea internationala a Tchibo GmbH, Romania a fost considerata o piata cu potential ridicat pentru dezvoltarea unei afaceri de succes, fiind a doua tara ca importanta din Sud Estul Europei cu un volum anual de aproximativ 20.000 tone cafea.

Acum, Tchibo ocupa o pozitie importanta pe piata cafelei atinsa printr-o continua si rapida dezvoltare a retelei de distributie si a fortei de vanzare.

2.3. Consumul de cafea in Romania

Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, „prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani“. „Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani“
Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.

Asociatia Romana a Cafelei reuneste cei mai importanti producatori: Elite Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestl�, Alca Co si Panfoods, care impreuna detin aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Asociatia militeaza, inca de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat cresterea pietei cu mai mult de 50% in urmatorii patru ani.

Dintre cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana, doar Romania, Bulgaria si Letonia percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra economiei, mediului inconjurator sau socialului. Comparativ cu celelalte tari candidate, Romania are cele mai mari taxe la cafea, desi are unul dintre cele mai scazute PIB/locuitor.

Dupa scaderea inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel consumul de cafea boabe si macinata nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare de Piata). Aceasta redresare se datoreaza cafelei ambalate.

2.4. Tendinte

Studiul a fost realizat pe un esantion de 850 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani si este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de varsta luata in calcul.

83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani).

Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea leului. Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma cappuccino si 12.8% consuma cafea instant.

Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri (sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii, cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeaua instant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii superioare.

Daca cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea.

Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta (peste 45 ani).

Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3 cesti pe zi.

In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o pozitie intermediara, cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la pranz si dupa amiaza (28.1% respectiv 21.7%).

Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).

Cafeaua – fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino – este preferata fie medie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre consumatori prefera cafeaua (de orice tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au o inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varsta consuma cafeaua mai slaba.

18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectiv cafeaua instant fara zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii de cappuccino adauga zahar la acesta. Majoritatea celor care adauga zahar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. In medie se adauga mai mult zahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala.

Ca o tendinta generala, persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii si mari consuma in mai mare masura cafeaua fara zahar, prin comparatie cu celelalte grupe de persoane.


3.1.Cererea pe piata

Firma care a realizat acest studiu se numeste ConsoDATA. Studiul a fost realizat in perioada 1-6 noiembrie 2003 pe un esantion de 1872 persoane din mediul urban cu varste cuprinse intre 18-55 ani cu acces la o conexiune Internet.
33,98% dintre romani beau cafea de mai multe ori pe zi, 29,39% doar o data pe zi, 5,19% de 3-4 ori pe saptamana, 4,16% o data pe saptamana, iar 4,21% dintre ei doar de 2-3 ori pe luna. 23,07% romani nu beau cafea.
Diferentiat pe sexe, femeile sunt mari amatoare de cafea. Astfel, 82,54% dintre femeile peste 18 ani sunt consumatoare de cafea, fata de numai 71,72% dintre barbati.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua naturala, 11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de 8,62%, cea decofeinizata de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,9%.
Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici o bautura din cele de mai sus.
Pe grupe de varsta, persoanele intre 30-36 ani sunt cele mai mari consumatoare de cafea – 86,68% dintre ele. Sunt urmate in ordine de tinerii intre 18-24 un procent 75,78 dintre ei si de cei cu varsta intre 36-42 ani 72,23%. Cafeaua instant si cappucino sunt preferate intr-o proportie mai mare de tinerii intre 18 si 24 ani-19,12% respectiv 13,84% dintre persoanele situate in aceasta categorie.

Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs. Elite se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%. Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de 7,21%, 4,54%, 5,36%.
10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44% dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare.60,95% dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.

Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si hypermarket-uri-68,54%. Magazinele specializate de distributia cafelei sunt vizitatea cu intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10% cumpara de la taraba din piata.

3.2. Scurt chestionar

1. Consumati cafea?
a. da
b. nu

2. Daca da, cat de des?
a. zilnic
b. ocazional

3. Numiti primul cuvant pe care-l asociati cu cel al cafelei.

4. Cat de des cumparati cafea?
a. saptamanal
b. o data la 2 saptamani
c. lunar
d. mai rar

5. In ce cantitate o cumparati?
a. 250 g
b. 500g
c. 1000g
d. mai mult

6. Cu ce ocazie o cumparati?
a. pentru consum zilnic
b. pentru cadouri
c. cu alte scopuri

7. De unde o cumparati?
a. hypermarket
b. supermarket
c. magazinele din cartier (piata)
d. alte locatii

8. Ce marca cumparati?
a. Jacobs
b. Elite
c. Tchibo
d. Amigo
e. Alte marci
3.3. Concluzii

In urma efectuarii sondajului, in cadrul familiei si al prietenilor, am sintetizat rezultatele in urmatorul tabel:

SEX  Masculin 7 6
  Feminin 5 5
VARSTA Sub 30 ani 4 4
  31-50 ani 6 6
  Peste 50 ani 2 2
CLASA DE VENIT Inferioara 5 4
  Medie 6 6
  Superioara 1 1
MARCA CAFEA Jacobs 12 3
  Elite 12 4
  Tchibo 12 0
  Amigo 12 1
  Altele 12 3
CANTITATE 250 g 12 1
  500 g 12 4
  1000 g 12 4
  Alte 12 0
MAGAZIN Hypermarket 12 0
  Supermarket 12 6
  Magazin alimentar 12 1
  altele 12 2

Din cele 12 persoane chestionate, numai 11 s-au declarat consumatoare de cafea. Cu toate acestea toti subiectii cumpara cafea pentru “uz casnic”, dar si pentru a o da cadou. Drept urmare acestia cumpara cafeaua aproximativ la 2 saptamani (marea majoritate).
O intrebare cu raspunsuri pe cat de interesante pe atat de ciudate, a fost cea referitoare la primul cuvant asociat cu cel de “cafea”. Am primit raspunsuri precum: “dimineata”, “trezire”, “miros” dar si “inel” ( probabil asociere a fost facuta cu reclama la una din marcile prezentate).
Asadar cafeaua ramane unul din viciile noastre ce ne ajuta sa incepem fiecare zi cu zambetul pe buze.