PIATA CAFELEI IN ROMANIA (Fac.de Management)


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea Management Economic

image001

 

INTRODUCERE

 

Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita din alimentatia majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400 de miliarde de cesti cu cafea. Asta inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al planetei bea, in fiecare an, cam 67 de cesti pline cu savuroasa licoare. Si asta nu este tot pentru ca, in acest moment, daca privim lucrurile din punctul de vedere al volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea in lume, fiind depasita ca amploare numai de cea petroliera. Astfel, in aceasta bransa lucreaza peste 20 de milioane de oameni si exista tari care, din punct punct de vedere economic sunt practic dependente de felul in care evolueaza aceasta industrie.

Pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.

Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

CAFEAUA IN LINII GENERALE

Istoria cafelei

 

Istoria cafelei incepe cu 200 de ani in urma, in Peninsula Arabica cand a fost descoperita de un pastor etiopian, iar in timp s-a incetatenit zicala arabeasca „cafeaua ar trebui facuta si bauta cu arta”. Arabii au pazit cu strasnicie sute de ani secretul prajitului cafelei. Orice boaba de cafea exportata era fie fiarta, fie macinata. In Europa a fost comercializata pri 333c29d ma data in Anglia, urmatoarea escala fiind Turcia, unde se spune ca ar fi ajuns in mare secret o tulpina din arborele de cafea. Astazi, in multe tari ale lumii predomina consumul de cafea solubila. In 1930, guvernul Braziliei – cel mai mare producator de cafea pe plan international – a abordat compania elvetiana „Nestlé”, cu propunerea de a gasi o solutie pentru pastrarea mai mult timp a cafelei. Motivul era simplu. Culturile de cafea erau si sunt sensibile la schimbarile de vreme si la daunatori. Cand conditiile climatice nu erau favorabile, culturile de cafea aveau de suferit, productia scadea drastic, iar preturile la bursa cafelei cresteau spectaculos. Pentru a nu-si pierde calitatile, cafeaua trebuia preparata in trei luni de la recoltare. In  micul orasel elvetian Orbe, Max Morgenthaler si echipa sa de cercetatori au gasit o solutie sa produca in 1937, cafea solubila..

 

In Romania, consumul de cafea solubila este de cinci ori mai mic decat cel mondial.  4% din venitul lunar al unui roman se duce pentru cafea, ceea ce este destul de mult. Acest segment de piata este in crestere, principalii jucatori fiind „Elite Romania”,”Nestlé Romania” si „Panfoods Romania”. Cafeaua solubila este preferata de consumatorii intre 18 si 25 de ani. Pe termen scurt si mediu, piata de cafea solubila, ca si cea de cafea in general, va evolua foarte bine.

 

Tipuri de cafea

 

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

 

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.

Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu – galbuie.

Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

 Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie – albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.

Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

 

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.

Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

ARIA PIETEI

In urma unor studii efectuate s-a constatat ca piata mondiala a cafelei este intr-o continua crestere, observandu-se ca in tarile cu nivel de dezvoltare ridicat consumul de cafea este mult mai mare decat in tarile in curs de dezvoltare.

In Romania consumul de cafea a inceput sa ia proportii dupa 1990, ajungand ca in prezent sa fie consumata zilnic de mai mult de jumatate din populatia matura a tarii. Cafeaua este comercializata la nivelul intregii tari dar cele mai mari vanzari se inregistreaza in mediu urban. Din pacate, in acest moment din cauza lipsei de informatii ne este posibil o analiza in detaliu a pietei cafelei la nivel national ceea ce impiedica o cercetare a produsului pe regiuni. Toate studiile realizate pana in prezent au fost efectuate doar in mediul urban constatandu-se ca 76% din populatia mediului urban consuma cafea. Lipsa datelor despre consumul de cafea in mediul rural ar putea fi pusa pe seama faptului ca firmele producatoare de cafea nu sunt interesate sa investeasca in aceasta directie, poate pentru ca profiturile obtinute ar fi mai mici decat cheltuielile.

Deaorece, in Romania cafeaua se consuma frecvent de numai 12-14 ani si coroborat cu un nivel de trai scazut nu putem vorbi de unitati specializate pe aceasta piata (Starbrucks – un spatiu in care oricine poate sa serveasca o cafea de calitate, intotdeauna proaspata intr-un mediu special creat pentru consumul de cafea).

STRUCTURA PIETEI

In urma unui studiu realizat in luna mai 2003, rezulta ca doar 9% din oraseni nu consuma cafea. Studiul s-a axat asupra consumului de cafea, ness si cappuccino; a fost realizat in mediul urban, pe un esantion reprezentativ la nivel national, constituit din 1200 de persoane avand varsta peste 15 ani.                   Rezultatele studiului arata ca 76% din cei chestionati consuma cafea, 21% cappuccino si 17% ness. Conform studiului femeile beau cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii, cea mai mare diferenta s-a inregistrat la cappuccino (24% femei fata de 18% barbati). S-a observat ca tinerii intre 15 si 19 ani consuma cafea intr-o cantitate mult mai mica, 45%, comparativ cu media la nivel urban, de 76%.

Frecventa de consum a cafelei in functie de varsta:

Varsta
ani
Persoane De mai
multe ori
pe zi
%
O data pe zi
%
De 5-6 ori pe sapt.
%
De 3-4 ori pe sapt.
%
O data pe sapt.
%
De 2-3 ori pe luna
%
O data pe luna
%
Mai putin de o data pe luna
%
Nu stiu % Nu consuma
%
15-19 139 11 15 0 9 4 3 1 1 1 55
20-24 127 33 17 2 6 4 2 1 2 35
25-29 121 42 31 7 2 1 1 2 14
30-34 95 49 28 1 2 2 1 16
35-39 118 47 31 2 4 2 2 13
40-44 111 44 32 5 1 2 1 14
45-49 88 44 32 1 23
50-54 80 30 41 3 1 1 5 1 1 16
55-59 89 26 40 2 9 3 1 1 17
60-64 80 13 48 3 11 3 3 1 20
65-69 66 15 45 2 9 2 5 3 20
>70 86 10 38 3 8 5 3 1 1 29
Total, % 1200 31 31 1 6 2 2 1 1 1 24

SURSA: ISRA CENTER MARKETING RESEARCH

In urma analizei datelor din tabelul de mai sus reies principalele segmente de piata carora li se adreseaza produsul precum si frecventa de consum. Se observa ca pe segmentul 15-19 cei care consuma curent cafea reprezinta 26% spre deosebire de 55% care nu consuma niciodata cafea. Cel mai mare consum de cafea se inregistreaza in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 35-39, 78% consumand cel putin o data pe zi cafea. Astfel la nivel national 62% din populatia tarii din mediu urban consuma frecvent cafea.

Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs. ELITE se situeza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54% . Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de 7,21% ; 4,54% respectiv 5,36%.

10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare. 60,95% dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.

Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua naturala, 11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de 8,62%, cea decofeinizata de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,90%.

Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici una dintre bauturile de mai sus.

Din toate grupele de varsta, persoanele intre 30 – 36 de ani sunt cele mai mari consumatoare de cafea (86,68% – dintre ele). Sunt urmate in ordine de tinerii intre 18-24 – un procent 75,78 dintre ei si de cei cu varsta intre 36 – 42 ani (72, 23%).

Cafeaua instant si cappuccino sunt preferate intr-o proportie mai mare de tinerii intre 18 si 24 ani – 19,12%, respectiv -13,84% dintre persoanele situate in aceasta categorie.

Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si hypermarket-uri. 68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de lataraba din piata.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare. 60,95% dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.

Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si hypermarket-uri 68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de la taraba din piata.

In urma datelor prezentate mai sus se pot trasa principalele caracteristici ale consumatorului de cafea.

Cafeaua este achizitionata in cadrul unei gospodarii de catre sotie, in cadrul supermarketurilor, de doua ori pe luna, cei cu venituri medii si peste medie prefera cafeaua ambalata de marca, in principal in pachete de 250g, in timp ce cei cu venituri scazute consuma cafea vrac, cafeaua superpremium fiind preferat de persoanele cu un venit ridicat. Chia daca, achizitionarea este facuta in general de sotie, produsul este consumat de intreaga familie. Tinerii (15-29) consuma cafeaua in combinatie cu lapte, frisca, inghetata in timp ce persoanele cu varsta peste 30 ani , prefera cafeaua tare, cu putin zahar iar batranii consuma cafeaua slaba in amestec cu naut. Deasemenea, tinerii spre deosebire de celelate segmente nu sunt fideli unei marcide cafea, fiind tentati sa consume mai multe produse pe baza de cofeina. Cafeaua este consumata cu predilectie dimineata, dar in functie de profesie consumul variaza(cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara)

Analizand rezultatele cercetarii din perspectiva categoriilor socio-profesionale si de varsta, reies urmatoarele aspecte: cafeaua instant si cappuccino sunt mai degraba pe placul tinerilor, in timp ce persoanele mai in varsta sunt adeptele cafelei naturale; femeile beau mai mult cappuccino decat barbatii, iar persoanele cu studii superioare prefera, mai degraba, cafeauaqinstant.  Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele de varsta mijlocie (31 – 45 ani) si la cele cu venituri medii si mari. Acestea beau zilnic, in medie, aproape doua cesti, in timp ce consumatorii de cafea instant si cappuccino sunt ceva mai cumpatati, multumindu-se cu 1,4, respectiv 1,3 cesti pe zi.

 

CAPACITATEA PIETEI

Consumul de cafea din Romania este printre cele mai scazute din Europa, cu o medie de 1,5 de kg pe cap de locuitor in 2003, comparativ cu o medie de 7% din Uniunea Europeana, in timp ce in Norvegia si Suedia un locuitor a consumat in 9,4% respectiv 8,6% in 2003. In Franta, Anglia si Spania, consumul este de 4 kg de cafea pe an per capita, in timp ce italienii, desi sunt foarte agitati, consuma doar 3,7 kg de cafea pe an.

Analizand piata, pot fi considerati potentiali consumatori persoanele cu varsta intre 15 si 75 de ani.,in valoarea absoluta reprezentand 17.364.840 persoane

In ceea ce priveste numarul efectiv de consumatori, nu sunt date clare datorita inexistentei datelor cu privire la consumul in mediul rural.

In SUA si in Europa se constata o crestere puternica a vanzarilor de cafea. In America, zilnic, se consuma mai mult de 400 milioane cesti de cafea, fiind considerat cel mai popular stimulent. Acest produs se afla pe locul doi in comertul mondial, imediat dupa petrol.  Consumul total anual de cafea in Romania a crescut considerabil de la 9.700 de tone in anul 1994 la 41.148 de tone in anul 2003, insa cresterea ar fi putut fi mai consistenta ajungind la 60.000 de tone in 2003 daca nu ar fi fost introdusa accizarea pe produse determinate in 1998.

In perioada ianuarie – august 2004 consumul casnic de cafea – boabe, macinata, instant si cappuccino – a crescut in volum cu 7,3%, fata de aceeasi perioada a anului trecut. O crestere substantiala a fost inregistrata la cafeaua boabe, al carei consum s-a situat cu 11,6% peste cel de anul trecut.

Se apreciaza ca motorul acestei cresteri a fost varianta vrac, aceasta reprezentand peste 90% din piata de cafea boabe. In schimb, cafeaua vrac prajita si macinata a pierdut teren in acest an, in favoarea celei de marca. Lider pe segmentul ‘branded’ este Elite Romania, dar si ceilalti mari producatori, cum sunt Kraft Foods si Tchibo au inregistrat un trend ascendent al vanzarilor.

Din punctul de vedere al calitatii si pretului, se poate realiza o impartire pe cinci segmente a pietei cafelei comercializate in Romania. Este vorba de vrac (cafeaua varsata), de segmentul economic, in care intra cafeaua de marca ambalata, cum ar fi Fort si Nova Brasilia, de categoria medium (mainstream), cu branduri ca Elita, Jacobs si Aroma, de premium – cu Selected si Jacobs Kronung – si superpremium, cu Lavazza, Illy etc. ‘Cu siguranta, cel mai mare consum se inregistreaza in segmentele de cafea vrac, economy si mainstream, in principal din cauza puterii scazute de cumparare a romanilor.

Pe piata cafelei ambalate de marca, se constata o segmentare din punctul de vedere calitate/pret, dupa cum urmeaza: economy – 19%, mainstream – 34%, premium – 45% si superpremium – 25. Portofoliul de produse al companiei Elite.

CERERA SI OFERTA

Cererea si oferta reprezinta, bineinteles si in cazul cafelei principalii indicatorii dupa care poata fi analizata activiatea unei firme ca fiind profitabila sau neprofitabila. Comerciantii de cafea au un avantaj spre deosebire de alte categorii de produse, cafeua, se adreseaza unui segment mult mai larg de consumatori. Bineinteles, fiecare categorie consuma cafeua din motive total diferite, depinzand de fiecare firma spre ce segment/e de populatie isi orienteaza campanile de promovare.

Indicatorii care isi pun amprenta asupra cererii  pe piata cafelei sunt:

  • Numarul consumatorilor potentiali la nivelul intregii – 17.364.840
  • Intensitatea consumului -100 cani anual pe locuitor
  • Pretul mediul al cafelei – 61920, pentru pachetul de 250g.

Oferta de cafea este estimata in jurul valorii de 45000 tone anul.

 

Principalii ‘jucatori’ pe piata cafelei sunt:

  • ELITE ROMANIA SRL
  • KRAFT FOODS ROMANIA SA
  • PANFOOD ROMANIA SA.

 

Elite Romania si-a inceput activitatea in 1995 cand fabrica care produce cafea prajita si macinata a fost construita.

1995 si 1996 au fost ani dificili pentru intreprindere in principal din cauza climatului economic advers. La sfarsitul anului 1996 Elite Romania avea o cota de piata de 5% si o situatie financiara precara.

1997 a reprezentat o cotitura pentru Elite Romania care a operat schimbari in toate domeniile incepand de la produse si investind in echipamente de macinare si ambalare, construind reteaua de distributie, structurarea departamentului de vanzari, schimbanmd marcile, schimband designul, revizuind portofoliul de produse. In noiembrie 1997, bazandu-se pe cresterea cotei de piata in domeniul cafelei parajite si macinate pana in jurul valorii de 9.3%, Elite Romania a intrat si pe piata cafelei solubile atingand o cota de piata de 4.7%/

In1999, firma detine 37% din piata cafelei macinate si 17.2% pentru cafeaua instant.

In 2000 firma devine lider pe piata cafelei macinate atingand o cota de piata de 45% si 35% pe piata cafelei instant.

 In 2002, conducerea Elite a continuat efortul de a intari pozitia de lider a firmei pentru cafeaua macinata, atingand in acest an o cota de paita de 52.4%. Tot in acest an Elite devine lider si pe piata cafelei instant atingand o cota de piata de 36.4%.

In prezent, Elite Romania are in plan extinderea pe piata romaneasca, insa nu in conditiile actuale,dupa cum afirma directorul general al companiei, Eli Rachmut.
care  spunea, de asemenea, ca abia cand accizele se vor micsora, iar pretul cafelei varsate va creste,epiatagromaneascayareesansasdesassesredresa.

Portofoliul de produse al companiei Elite Romania este constituit din marcile Selected, Elita si Fort, la categoria cafea macinata, precum si din Elita Instant si Selected Instant, pe segmentul cafelei solubile.

KRAFT FOOD ROMANIA SA a intrat pe piata romaneasca in 1994, odata cu achizitionarea pachetul majoritar de actiuni al Fabricii de Produse Zaharoase Poiana dinBrasov. Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House.

In cei 10 ani au investit in Romania peste 22,5 milioane de dolari. In prezent, compania are in portofoliu 10 branduri. Unele sint creatii autohtone, altele sint aduse din portofoliul international al companiei mama. Ciocolatele Africana, Poiana, Suchardine, Smash, Milka, Toblerone, dulciurile Sugus si Silvana si marcile de cafea Jacobs si Nova Brasilia sunt brand-rile comercializate de Kraft Foods Romania.

Cu peste 31 de milioane de dolari (rate card) investitii in publicitate, compania a incheiat anul 2003 pe locul 10 in topul advertiserilor din Romania.. In materie de promovare, Kraft Foods Romania nu are o misiune usoara. Fie si numai daca luam in calcul faptul ca trebuie sa se ocupe de, nici mai mult nici mai putin, 10 branduri. „Inima companiei sunt marcile noastre; ele sunt platforma de crestere a firmei, pentru ca prin ele ne adresam nevoilor prezente si viitoare ale consumatorilor dinRomania”, argumenteaza Stephan Warley, Managing Director Kraft Foods Romania

PANFOODS ROMANIA a avut vanzari de aproximativ 1,7 milioane de dolari anul trecut.      Fabrica are o capacitate de 200 de tone pe luna, iar deocamdata compania se va concentra pe consolidarea business-ului, fara alte investitii in perioada urmatoare

Chiar daca este de parere ca piata se afla in declin, Simon Borwell de la Panfoods spune ca firma sa investeste pe piata romaneasca pe termen lung.
‘Inainte de 1989, Amigo avea o cota de piata foarte mare, asa ca Romania a fost cel mai bun loc pentru noi, din care ne putem dezvolta si in alte tari vecine,’ a spus el.

Fabrica Panfoods din judetul Dambovita a fost prima investitie a grupului Iguacu in afara Braziliei. Compania tocmai a lansat marca Amigo Premio, destinat segmentului superpremium.

IMPORTURI SI EXPORTURI

Datorita climei temperat-continentale in Romania este imposibil de cultivat cafea, deci in acest domeniu nu exista Exporturi.

Cea mai mare cantitate a revenit pentru cafeaua verde, importata din Indonezia si Vietnam, precum si din Brazilia, Columbia, Rwanda, Uganda, India, Burundi, Etiopia. Importurile de cafea prajita au provenit in cea mai mare parte din Ungaria si Germania, precum si din Cehia, Italia, Austria. Cele mai mici cantitati au revenit cafelei solubile, pentru care principalele tari de import au fost Israel, Brazilia si  Franta. Pe primele trei trimestre din anul trecut, importurile s-au prezentat astfel: cafea verde: 25.174 tone, cafea prajita macinata 3.565 tone, cafea solubila: 1.354 tone.

Desi exportul de cafea lipseste datorita cauzelor naturale, din pacate exporturile Romaniei sunt „timide” in domenii de referinta pentru tara noastra, majoritatea produselor existente pe piata la ora actuala provenind din Importuri

 

CONCLUZII

Desi in Romania consumul de cafea este printre cele mai scazute din Europa, este evidenta evolutia, dezvoltarea si extinderea pe piata romaneasca a acestei pietei in ultimul deceniu. Totusi nu pot trece neremarcate probleme si dificulatile cu care se confrunta firmele distribuitoare de cafea, dificultati in general generate de mediul economic ,politic si juridic in care-si desfasoara activitatea.

Chiar daca, societatile care activeaza pe piata  cafelei au inregistrat pierderi (ex. Kraft Foods, Eurocafe etc) cauzate in principal  de previzionarea incorecta a parametrilor ce caracterizeaza vanzarile, de puterea de cumparare scazuta, de taxele si accizele  ‘piperate’ nu au renuntat la comercializarea cafelei, apreciind ca in Romania oportunitatile de dezvoltare ale acestei piete sunt mari- trebuie elaborate strategii de marketing competente, prin intermediul carora sa fie contracarate punctele slabe ale firmei si amenintarile mediului.

 

Anexa

Cifra de afacera principalelor firme de pe piata cafelei.

 

                        CA*

Firme

2001 2002 2003
Elite Romania SRL 1.256.583.902 1.598.580.650 1.828.784.413
Kraft Foods Romania SA 1.051.039.452 1.572.010.676 2.113.361.518
Eurocafe Romania SA. 789.645.562 927.674.592 1.584.634.157
Nestle Romania SRL

 

945.207.523 1.147.001.403 1.488.220.938

* mii lei.

BIBLIOGRAFIE

Biz – nr.86, 7 iunie 2004

Biz – nr 92, 17 octombrie 2004

Biz – nr. 93, 31 octombrie 2004

Capital – nr.30, 25 iulie 2002.

Capital – nr. 40, 30 octombrie4 2002.

Capital –  nr.45, 4 noiembrie, 2004.

Revista de comert – nr. 7 (43), Anul IV, iulie 2003.

Adevarul economic –  nr. 19 (629) 12 – 18 mai 2004

http://www.consodata.ro

http://www.daedalus.ro

http://www.elite.ro

http://www.AdMaker.ro

http://www.cafea.home.ro

 

 

Anunțuri

Autor: puckmucky

I am a huge fan of....COFFEE! That's all about on this blog,coffee news,coffee facts,coffee taste,trivia and much more!